Rolul Mintii in Viata Credinciosului
Autor: Chris Ratiu
Album: fara album
Categorie: Diverse
Rolul mintii in viata credinciosului Filipeni 1:9-11
“Si ma rog ca dragostea voastra sa creasca tot mai mult in cunostinta si orice pricepere, ca sa deosebiti lucrurile alese,(excelente)
Pentru ca sa fiti curati (sinceri) si sa nu va poticniti (fara vina ) pana in ziua venirii lui Hristos,
plini de roada neprihanirii, prin Iisus Hristos, spre slava si lauda lui Dumnezeu.”
Aceasta este rugaciunea lui Pavel pentru crestinii din Filipi , rugaciune care reflecta de fapt cea mai arzatoare dorinta a marelui apostol cand este vorba de biserica preaiubita in general. Daca apostolul doreste fierbinte ceva pentru bisericile pe care le-a nascut, este nu sa se stabilizeze, nu sa-si gaseasca un loc, nu sa fie respectate de comunitate, nu sa scape de prigoana, nu sa aduca rapoarte pozitive cu privire la cresterea numerica. Toate astea sunt lucruri extraordinare si fara indoiala de dorit dar daca ar fi sa aleaga un singur lucru, cel mai important , acesta pare sa fie in mintea lui Pavel cresterea inspre maturitate. ( Efeseni 1:17-23; 2 Tes 1:11-12; )
“Si ma rog ca Dumnezeul Domnului nostru Iisus Hristos, Tatal slavei, sa va dea un duh de intelepciune si de descoperire, in cunoasterea Lui” ( Ef 1:17)
“De aceea ne rugam necurmat pentru voi, ca Dumnezeul nostru sa va gaseasca vrednici de chemarea Lui si sa implineasca in voi cu putere orice dorinta de bunatate, si orice lucrare izvorata din credinta, pentruca Numele Domnului nostru Iisus Hristos sa fie proslavit in voi, si voi in El, potrivit cu harul Dumnezeului nostru si al Domnului Iisus Hristos.” ( 2 Tes 1:11-12 )
Incepand cu versetul 9 citim “ Si ma rog ca dragostea voastra sa creasca tot mai mult in cunostinta si in orice pricepere,” si suntem indemnati sa intelegem ca trairea crestina porneste de la dragoste. Absolut totul in experienta crestina trebuie cladit pe aceasta fundatie a iubirii. De fapt intregul text este secvential. Dragostea duce la excelenta care duce la integritate,integritatea ducand la randul ei la slava si lauda lui Dumnezeu.
Iubirea este ingredientul care face o diferenta capitala intre crestinism si celelalte mari religii ( Budism, Hinduism, Islam ), niciunul dintre adeptii acestora nefiind capabil sa vada relevanta intrebarii:” Il iubesti pe....( Budha, Vishnu, Allah ) ? “ , deoarece nu le-a trecut vreodata prin cap sa conecteze religia si dragostea. Miliarde de oameni s-au resemnat cu ideea ca zeii sunt, capriciosi, malevolenti in relatia lor cu umanitatea , si scopul nostru ca simpli muritori este sa incercam sa-i calmam pe cat posibil pentru a evita blestemele si razbunarea lor.
Mai mult de atat citeam in zilele trecute ca in contextul recesiunii economice mondiale, in Japonia oamenii au gasit o metoda de-a scapa de ghinion.La poarta unuia din multele temple din orasul Tokio este asezata statueta unui zeu responsabil cu ghinionul si saracia.Pentru a scapa de saracie si ghinion oamenii il lovesc cat pot de tare cu piciorul convinsi ca astfel vor rezolva problema.
Nu asta este relatia noastra cu Dumnezeul nostru. Noi il iubim pentru ca El ne-a iubit mai intai, si dragostea si importanta ei nu poate fi ignorata.
Sa observam in textul nostru, cand vorbim de dragoste,ca:
• Originea ei este divina.( Pavel o cere de la Dumnezeu.)
• Este o dragoste decisiva ( Agape = dragostea vointei, a alegerii si nu a emotiilor )
• Este o dragoste dinamica (in continua crestere – tot mai mult )
• Este o dragoste adanca ( inradacinata intr-o adanca cunostinta si pricepere spirituala )
• Este o dragoste a discernamantului ( care are capacitatea sa deosebeasca lucrurile )
Deci dragostea pentru care se roaga Pavel nu este o emotie ci o datorie, un act de altruism in care lepadarea de sine si umilinta este subintelese.
Mergand mai departe in textul nostru sa urmarim si celelalte
segmente ale acestei secventialitati .
Spuneam ca dragostea duce la excelenta: ( V 10 )
”... ca sa deosebiti ( aprobati) lucrurile care sunt excelente .” Observati secventa aici? Acest aspect are de-a face cu sensul prioritatii care este precedat de primul imperativ – dragostea. Aceste doua cuvintele “ca sa” sunt liantul care demonstreaza progresia logica. Acolo unde o persoana este literalmente dominata de dragostea lui Dumnezeu , apare o dorinta pe masura de-a cauta si aproba ce este excelent. De ce?
Pentru ca dragostea adevarata este controlata de o cunoastere adanca a Cuvantului lui Dumnezeu, care asigura discernamantul ce ne apropie de excelenta. Asa cum spune Pavel: “ ca sa deosebiti (aprobati) lucrurile care sunt excelente.” , ori asta nu se poate face fara o dragoste arzatoare .
Cuvantul “deosebi” este de fapt in greaca dokimazo si se refera in contextul Noului Testament la verificarea banilor, sau a calitatii animalelor ( Luca 14:19 )
Se refera deci la testarea anumitor lucruri cu scopul de a stabili valoarea lor. Deci Pavel spune in textul nostru “ Si ma rog ca sa aveti capacitatea de-a evalua si determina ce este excelent.”, adica sa aveti capacitatea de-a diferentia intre lucruri pentru a putea hotari ce este cel mai important.
Astfel de oameni pot raspunde exact la toate aceste intrebari:
Ce este valoros? Ce nu are valoare? Ce are putina valoare?
Ce este de maxima importanta? Ce este vital? Ce este excelent?
Ce conteaza cu adevarat?
Asculati-ma cu mare atentie! Nu vorbesc de abilitatea de-a deosebi binele de rau. Toti pot face asta. Asta-i abilitatea de-a distinge intre bine si excelent, si putini par sa o aiba cu adevarat
Doar asta ne ajuta sa depunem tot efortul, toata energia, intreaga viata in lucrurile cu adevarat de valoare, in ultima instanta facand o diferenta uriasa in alergarea care ne sta inainte si implicit luarea premiului chemarii ceresti.
Aceasta este o rugaciune pentru minte, deoarece nu poti urmari excelenta daca nu o poti evalua mai intai.
Asta este probabil cea mai mare provocare a vietii mele: sa las la o parte lucrurile bune pentru a ma dedica celor excelente.
Pentru asta insa este nevoie de o atitudine proactiva si nu reactiva. Citeam despre un studiu in care un grup a fost pus fata in fata cu un concept total nou. Cel care l-a prezentat le-a cerut sa creada afirmatiile lui care probabil contraziceau alte anumite concepte pe care ei le aveau.
50% au crezut imediat ce li s-a spus fara vreo extra analiza.
30% nu au crezut tot fara vreo extra analiza.
15% au cerut timp de gandire fara sa ceara vreo informatie sau
lamurire in plus.
5% au analizat detaliile si apoi au tras o concluzie.
Rezultatul acestui studiu este interesant:
Doar 5% dintre oameni gandesc, 15% cred ca gandesc, si 80% prefera sa faca orice decat sa gandeasca. Sunt oameni care ca si cum ar merge cu trasura reactioneaza doar la ce trece pe langa ei. Ceva de genul pilotului care a anuntat in difuzor :” Am o veste rea si una buna. Vestea rea este ca toate instrumentele de bord au incetat sa functioneze si habar nu am unde suntem.
Vestea buna este ca bate un vant puternic din spate si cred ca o sa scoatem un timp foarte bun. “
Daca vrem sa urmarim lucrurile cu adevarat excelente trebuie sa alegem sa gandim. Nu putem fi victime ale propriilor emotii.
“ Sa nu va potriviti chipului veacului acestuia, ci sa va prefaceti prin inoirea mintii voastre ca sa puteti deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea buna, placuta si desavarsita “ ( Romani12:2)
Mintea trebuie inoita si gandurile supuse unui sistem de prioritati.
“Incolo fratii mei, tot ce este adevarat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice fapta buna, aceea sa va insufleteasca.” ( Filipeni 4:8 ) Totul incepe la nivelul mintii.
“Luati seama deci sa umblati cu bagare de seama, nu ca niste neintelepti ci ca niste intelepti. Rascumparati vremea ca zilele sunt rele.De aceea nu fiti nepriceputi, ci intelegeti care este voia Domnului.” ( Efeseni 5:15-17 ) Trebuie sa gandim!
“ Ci cercetati toate lucrurile si pastrati ce este bun.” (1Tes 5:21)
Caracterul crestin la apogeul sau contine o dragoste implantata de Divinitate si controlata de adevar si intelepciune, capabila sa caute cu discernamant excelenta.
Mergand mai departe pe aceasta linie argumentativa logica a lui Pavel, descoperim a treia caracteristica esentiala : Integritatea.( V10 B) “pentru ca sa fiti curati (sinceri) si fara vina pana in ziua lui Hristos”.
Secventialitatea reiese din nou prin cuvintele “pentru ca”
Dragostea controlata de adevar si intelepciune, aduce capacitatea de-a cauta excelenta, ceea ce genereaza integritate atat personala cat si relationala.
Exista doua variante de a interpreta termenul grecesc original:
“eilikrines”
Prima este “curat” de fapt si traducerea lui Cornilescu si vine de la ideea cernerii boabelor pana la eliminarea tuturor impuritatilor .
A doua este “sincer” si implica testarea in lumina soarelui, explicatie similara cu cea din limba latina “ sincera”= fara ceara.
Orice viata trebuie pusa in lumina pentru a determina daca exista defecte acoperite de ceara ipocriziei. Toti vrem sa lasam impresia ca suntem integri, toti vrem ajutati de masca bisericismului sa parem fara nici o imperfectiune.Daca nu ne testam caracterul in lumina Cuvantului lui Dumnezeu riscam ca odata ajunsi in cuptor, in mijlocul adversitatilor sa colapsam.
Nu vei putea sa ascunzi nimic de Cuvantul Sau, care este mai taietor decat orice sabie cu doua taisuri;patrunde pana acolo ca desparte sufletul si duhul, incheieturile si maduva, judeca simturile si gandurile inimii. ( Parafrazat Evrei 4:12 ) Cautand excelenta vom dobandi si o viata de integritate personala. ( Romani 12:9 ; 2 Cor 1:12 )
Exista un al doilea termen pe care Cornilescu l-a pierdut in adevaratul lui sens si acela este “ fara vina”, adica nimeni din jurul nostru nu ne poate invinui, nimeni nu trebuie sa cada din cauza noastra. Aceasta este ceea ce am numit adineauri integritate relationala. ( Romani 14 sau 1 Cor 8 )Deci Pavel se roaga pe de-o parte ca noi sa nu cadem ( sa ramanem curati ) dar nici altii sa nu cada din cauza noastra ( si fara vina). Sa nu ai crapaturi in vasul caracterului tau dar nici sa nu provoci crapaturi vaselor altora din anturajul tau.
“Orice iti poate slabi ratiunea, orice iti poate amorti constiinta, orice iti poate fura bucuria in Dumnezeu si in cele spirituale, orice mareste autoritatea trupului asupra mintii, acel ceva este pacat.” ( Mama lui John Wesley ) Ajungand la aceasta integritate vom putea implini porunca lui Hristos care ne spunea sa fim sare si lumina si oamenii vazand faptele noastre bune sa-l slaveasca pe Dumnezeu. Am pornit de la dragoste si am putut in lumina adevarului sa discernem excelenta. Excelenta ne-a dus la integritate si am sfarsit prin a da slava si lauda lui Dumnezeu.Rolul mintii in viata credinciosului nu trebuie si nu poate fi ignorat. Cand mintea este inoita, viata noastra este transformata si devenim astfel jertfe de bun miros pe altarul lui Dumnezeu, jertfe care ii vor determina pe oameni sa-i aduca slava.
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/predici/41062/rolul-mintii-in-viata-credinciosului