Scopul unui jurnal este de a-ţi oferi un prilej de reflecţie cu privire la tine şi la lumea în mijlocul căreia trăieşti. De aceea un jurnal reprezintă prin chiar natura sa o formă de exprimare liberă, nesupusă constrângerilor unei prezentări în faţa unui auditoriu.

Astfel, jurnalul poate să îţi ofere ocazia de a te descărca de tine însuţi, de a te apropia mai mult de sine şi de ceea ce doreşti în fond de la viaţă. Este un lucru personal, la care accesul celorlalţi este permis doar în limita în care tu decizi aceasta.

De ce însă un jurnal de studiu? Cum se împacă ideea de jurnal, care prin natura lui este liber în ce priveşte structura şi forma de expresie, cu cea a unui studiu, care presupune rigurozitate, metodă şi urmărirea unui scop bine determinat? Nu se distruge astfel nevoia de intimitate, proprie unui jurnal?

Ei bine, iată cum am gândit ca stau, sau ar trebui să stea, lucrurile. Jurnalul, chiar aşa nestructurat cum se prezintă, este totuşi o formă de studiu personal asupra noastră înşine şi asupra realităţii cu care avem de-a face. Astfel, că noţiunea de studiu există în chiar natura ideii de jurnal, fiind un element central. În plus, un jurnal spiritual, fiindcă la acesta mă refer, nu poate fi altceva decât o formă de studiere a condiţiei spirituale în care te găseşti sau către care doreşti să avansezi, o contemplare a unui lucru cu care te identifici şi către care vrei să mergi.

„Jurnalul de studiu”, pe care veţi avea ocazia să îl răsfoiţi în continuare, nu este ceva sistematic, în sensul unui angrenaj cu intrări şi ieşiri ingineresc îmbinate, ci mai degrabă este o formă liberă de cugetare asupra versetelor din Sfânta Scriptură, o modalitate de punere în evidenţă a ideilor din textul sfânt din perspectiva unei persoane care citeşte direct Cuvântul şi se întrebă la fiecare pas: Ce înseamnă, ce vrea să spună?

Avansând treaptă cu treaptă şi verset cu verset, veţi putea urmări traseul unei gândiri care se articulează pe ceea ce este scris, căutând să discearnă intenţia ultimă a Autorului.

Totuşi, cum rămâne cu rugăciunea? Poate exista un jurnal de studiu care să includă şi rugăciunea?

Eu zic că da. Dacă un jurnal ce este numai de studiu rămâne prin natura lui doar la nivelul de monolog asupra unei teme, o meditaţie personală sau ceva în genul acesta, un jurnal de studiu ce include rugăciunea va surprinde ritmul relaţiei dintre cele două persoane: cel care se roagă şi Cel căruia îi sunt adresate cuvintele în cauză.

Cu reverenţă şi cu teamă sfântă, rugăciunea este o formă de exprimare ce poate fi surprinsă în jurnalul de studiu şi redată ulterior pentru a inspira şi pe alţii.

Revin asupra caracterului personal al unui jurnal, fiindcă în mod deosebit dorinţa noastră este de a reda o metodă de apropiere de Dumnezeu prin intermediul Sfintelor Scripturi atât în studiu, cât şi în rugăciune.

Şi dacă nu este respectată până la capăt ideea de jurnal, care de regulă rămâne tainic, ascuns privirii celorlalţi, este că totuşi laolaltă dumneavoastră şi cu noi alcătuim o parte a familiei numită „umanitate”, având drept Tată acelaşi Dumnezeu.

Vă doresc să vă bucuraţi de paginile acestui „Jurnal de studiu”, iar orice idee, observaţie sau sugestie vă rugăm să le adresaţi accesând pagina http://conexiuni.intercer.org .

Domnul să fie cu dumneavoastră în cercetarea paginilor sfinte.