VINDECAT
11.07.2010 (2 Împăraţi 5:1-16)

Trăiesc fantasma aroganţei,
A plinătăţii mele
Şi sunt nebunul eleganţei
Stăpân mă cred pe stele.
Mi-e nasul sus şi-l urc mai tare
Năuc, smintit de lume,
Simt că nu am asemănare –
Sărman rapsod de glume…
O boală-mi seacă trupul veşted
Dar, în mândria-mi stearpă,
Caut un leac şi-un creier neted
În vraci şi vrăji m-adapă…
Sunt răstignit în suferinţă
Şi mă închin la idoli,
Nu văd că leacu-i pocăinţă
Şi medic… numai Unul.
Când pe Isus îl iau de mână,
EL sufletu-mi cuprinde
Şi sănătate EL emană –
Mă vindecă-n Cuvinte.
Scriptura mi-e medicamentul
Şi Jertfa Lui mi-e viaţa –
Cu EL trăiesc acum prezentul
Şi-n lacrimi îmi spăl faţa.
În pocăinţă-i sănătate
Şi-i vindecare sfântă
Căci prin credinţă şi prin fapte
Păşim pe Calea strâmtă!
AMIN.