Suflet demult apus,in durere ratacit
Si cu lacrimi inpietrit
Te-ai trezit din ale tale triste cugetari,
Ai aprins tu focul dragostei in tine
Ce-ti zideste-o noua treapta catre Tatal cei iubit,
Sau mania,grijile te rod si te mai tine??
Nu mai stii a face bine,ai uitat a spune cine?
Te-a iertat si s-a jertfit,te iubeste si te cheama chiar de-ar fi si ceata
El te striga si te-aduna Tu alearga si invata,stai cu inima in fata
Cum in suflet sa primesti ca in lume sa nu ratacesti,dragostea sa o impaturesti
S-o ascunzi la dreapta ta si c-un gand sa o mai legi iar pe biletel sa scrii
Sunt al cerului Copil,
Ingerii iti vor canta in cor:Esti al Tatalui mostenitor.
Dac-o data intr-o zi din asta lume,vei privi la toate cele bune.
“Eu de ce nu am si nu ajung la ele”Tu vei spune,
Nu uita de al tau amic,care-ti e ca un bunic.
Te sustine,te iubeste,e cu tine tot mereu.
Si desi tu nu il vezi,e deajuns sa il tot crezi.
Caci o data ai crezut si indata l-ai vazut.
Suflete nu-ti dori a oamenilor cale,a placeri trecatoare
A mortii ce te-asteapta si a bolilor ce intr-una tot te doare
Fii cu inima la cruce,ce povara ta ti-o duce.
Numai tu cu cel ce iarta sa vorbesti,sa privesti, si sa zaresti
Cum odata mai demult pe un dureros de lemn Viata Lui
A predat-on mainile Tatalui.Tu accepti invitatia Cerului??
_______________________________________________________