Nadejdea e Isus

Domnul Isus, El doreste ca sa schimbe viata ta,
Sa gandesti la Dumnezeu si sa-L ai de-a pururea.
Si de pret El sa ramana, caci ridica siguranta,
Daca tu veghezi mereu si in suflet ai speranta.

Si nici aizbergul mare, ce l-ai intalnit in larg,
Nu-ti va frange printre valuri, barca si al tau catarg.
Ca sa se arate-n slava, sus la tron ca ai trecut,
Peste toate cu credinta ce ti-e fost intaiul scut,

Poti alege, azi cu grija sa ai inima predata,
Intr-o singura directie ea sa mearga ancorata.
Iar nadejdea in Isus va sustine fiinta ta,
Si intregul mecanism din tine se va schimba.

Caci n-ai lasat sa se aseze grijurile adunate,
Nici lastari de-amaraciune, sa se-ntinda peste toate.
C-ai dorit sa tragi in piept un aer preacuratat,
De impuritati aduse din largul de altadat".

Ai vegheat, ai fost statornic, te-ai trudit cat ai putut,
Si-apoi plin de bucurie, ai implinit ce s-a cerut.
Cu nadejdea in Isus nu poate satan intra,
Intr-un suflet ce priveste numai sus la Golgota.

Si se roaga in cuvinte izvorate din iubire,
Sa fie mai pregatit cand va fi a Lui venire.
Mare va fi si cantarea, ce va lauda pe Miel,
Si-apoi, pentru totdeauna ei vor fi in cer cu El.

De aici se pune baza unei vieti care va fi,
VESNICA si fericita, cand Isus va reveni.
Asteptam a Sa venire, plini de dragoste adanca,
Ce-a cuprins pe fiecare si ne-a inaltat pe stanca.

Poti sa fi si tu si eu, in eternul Paradis,
Dar ne trebuie Patenta in lucrari de nedescris.
Nu o copie fidela. Si-apoi Mana preasfiintita,
O sa puna semnatura si in cer va fi primita.

Cine crede sa nu fie in usuratate dus,
Caci de bate vant puternic va cadea pe jos rapus.
Nu e indicat nici statul caldicel la o sarada,
Cioturi azi mai sunt destule, nu vrem lemne de parada.

De e buna sau e rea, lucrarea ce ai facut,
Se va dovedi in foc, daca-n graba l-ai trecut.
Si apoi daca se lasa un cuptor, de ar veni,
Un hotar are si el dirijat din vesnicii.

Si nu arde fara rost, nu se joaca singurel,
Ci aduna intre flacari pe cel care-i clatinel.
Ca sa se mai hotareasca si in fine, c-un cuvant,
E lasat sa arda zbura, sau chiar firea de pamant.

Caci acolo cade balta, tot ce nu-i folositor,
Pentru a spune adevarul despre Isus tuturor.
Ori astazi s-a schimbat placa ce o zicem comentand,
Ca un radio blocat ce bazaie fara cuvant.

Azi mai mult ca niciodata, totul trebuie facut,
Rob al ascultarii noastre de Acel ce ne-a nascut.
Si cu fapta si Cuvantul intr-o unitate sfanta,
Dovedim ca intre noi fiinta Lui este prezenta.

Amin