Credincioşia lui Dumnezeu
va rămâne ne-ncetat !
Ea e stâncă vie, tare ,
ea e Jertfa iubitoare;
Şi tot harul ce-l primesc
E divin, dumnezeiesc !

Credincioşia lui Dumnezeu
a rămas de la-nceput
pentru noi un veşnic scut!
Domnul n-a lipsit nicicând ,
Chiar de-a mai venit şi vânt
N-am rămas jos, la pământ !

Când credeam că nu mai pot ,
El m-a ridicat mereu !
Şi de n-am fost credincios,
El rămas-a Dumnezeu
Ca să pot şi eu vedea
Cât de mare-i harul Său!

Credincioşia Sa
A adus în viaţa mea
Dorul după Veşnicie,
Setea după Apa vie ;
Şi mereu voi suspina
După îndurarea Sa!

Credincioşi să fim şi noi,
Chiar şi-acum în vremuri noi,
Să rămânem ne-ncetat
Doar la Sursă racordaţi !
Şi-astfel va veni o zi
când în faţă-L vom privi,
şi cu dor, şi bucurie
cât de tare vom striga:
,, MARE-I CREDINCIOŞIA TA! ,,


Amin. MARANATA.