N e p u t i n ţ ă
Autor: Greta Andreica
Album: Paşi... spre cer
Categorie: Diverse
De atâtea ori o Doamne-ţi spun
Că am să-ncerc să fiu mai bună,
Dar... aşa de iute uit ce spun!
Şi sunt atrasă iaraşi de ţărână.
Atâtea ţi-am promis o Doamne,
Că am să fiu,... că am să fac
Azi mie ruşine când mă uit la mine
Văzând cât e de gol al faptei sac.
Eu spun că am credinţă-n Tine,
Dar fără faptă... este moartă.
Vreau să umblu-n faptele credinţei,
Ajută-mă şi iar, şi iar mă iartă!
Eu vreau să fiu curată-n întregime,
Însă mă atrage lutul cărui aparţin.
Există-n mine lupta spre mai bine,
Dar în furtună, mă-nfior, mă clatin!
Ce-aş mai putea să fac Părinte drag
Când barca e cuprinsă de furtună?
Decât să rabd, să tac, să stau în prag,
Ştiind că Tu veghezi şi atunci când tună.
a m i n
Zalău, ian. 2008
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/63112/n-e-p-u-t-i-n-t-a