În ultima vreme, se face referire la slujitorii care, din diverse motive şi „slăbiciuni”, au colaborat cu Securitatea. Noi nu ne-am propus să ne constituim nici în acuzatori, nici în apărători, ci vrem să folosim ocazia analizei trecutului, pentru a ne corecta prezentul şi pentru a nu ne fi afectat viitorul.
Se poate afirma că lucrarea ateismului şi a comunismului a fost un „corn” sau un „cap” al fiarei „cu zece coarne şi şapte capete” (Apocalipsa 13:1), însă acesta s-a „frânt” (o altă expresie profetică). Dar care este acţiunea celorlalte dimensiuni ale lucrării acelui „mare balaur roşu, cu şapte capete, zece coarne şi şapte cununi împărăteşti pe capete”? (Apocalipsa 12:3). Înţelepciunea, în călăuzirea Duhului, în lumina Sfintelor Scripturi ne va determina să observăm şi celelalte metode diabolice de distrugere a poporului lui Dumnezeu. „Biruitorii fiarei” nu sunt cei ce n-au cedat în faţa presiunilor şi şantajului, ci acei care rezistă la toate provocările balaurului, care lucrează prin diverse fiare şi profeţi mincinoşi. Drept dovadă, au fost credincioşi care au suportat bătăi şi chiar închisoare pe vremea comunistă şi apoi s-au lăsat de credinţă şi au murit departe de Dumnezeu. Apoi, de la revoluţie sunt douăzeci de ani, în care lucrurile au mers în diverse direcţii greşite fără Securitate, fiind cauzate de lucrarea altor „capete” la fel de demonice. Să nu pierdem vremea, prea mult, cu schingiuirea lupului împuşcat şi înşirarea blănurilor, pentru a constata dacă sunt de oaie sau de lup, în timp ce alţi lupi ne răpesc alte oi.
Atunci exista un control sever la graniţă, fiind interzise în primul rând literatura creştină şi cea pornografică. Acum avem Biblii şi media creştină, fără nicio cenzură măcar, dar libertatea a adus o mulţime de erezii şi învăţături false, pe care alţi slujitori în prim-plan au acceptat-o, deşi Biblia spune: „Dacă vine cineva la voi, şi nu vă aduce învăţătura aceasta, să nu-l primiţi în casă şi să nu-i ziceţi: «Bun venit!»” Căci cine-i zice: «Bun venit!» se face părtaş faptelor lui rele” (2 Ioan 1:10-11). În prezent, imoralitatea face ravagii prin adunări şi vinovaţi suntem noi, răpuşi de un alt „corn” al aceleiaşi fiare. În trecut nu se puteau face tabere creştine, căci participanţii erau împrăştiaţi de urgenţă, dar acum atmosfera din aceste întâlniri seamănă cu cea din tabăra unde se turnase „viţelul lui Aaron” . Adevăr spunea un securist „inspirat” către un credincios chemat în anchetă: „Eu v-aş lăsa liberi şi voi singuri aţi lăsa-o mai moale cu pocăinţa”.
Istoria evreilor prezentată în raport cu planul lui Dumnezeu şi stările lor vinovate, descrisă în sinteză în Ezechiel 20, arată că poporul a fost la fel de vulnerabil în robia egipteană, ca şi în pustie sau în Canaan. Profetul constată, prin Duhul, că doar îndurarea Domnului, Numele Lui, au făcut ca ei să mai existe. Dacă Biserica a trecut prin comunism, va rezista şi acum, dar numai ca o rămăşiţă (citiţi articolul „Rămăşiţa lui Dumnezeu – Israel”). Cu adevărat „biruitorii fiarei” vor fi îndreptăţiţi şi învredniciţi să cânte în faţa tronului lui Dumnezeu, împreună cu fiinţele care au rămas fidele Creatorului, în vremea când balaurul era în „prima fază” a distrugerii, printre îngeri.
Noi, slujitorii, în primul rând, în colaborare cu tot poporul Domnului, trebuie să veghem, să identificăm corect toţi inamicii, apoi să ne luptăm cu toată puterea, după cum este scris: „Încolo, fraţilor, întăriţi-vă în Domnul şi în puterea tăriei Lui. Îmbrăcaţi-vă cu toată armătura lui Dumnezeu, ca să puteţi ţinea piept împotriva uneltirilor diavolului. Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti. De aceea, luaţi toată armătura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea şi să rămâneţi în picioare, după ce veţi fi biruit totul. Staţi gata, deci, având mijlocul încins cu adevărul, îmbrăcaţi cu platoşa neprihănirii, având picioarele încălţate cu râvna Evangheliei păcii. Pe deasupra tuturor acestora, luaţi scutul credinţei, cu care veţi putea stinge toate săgeţile arzătoare ale celui rău. Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu. Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri. Vegheaţi la aceasta, cu toată stăruinţa şi rugăciune pentru toţi sfinţii” (Efeseni 6:10-18).