MESAJUL DE CRACIUN

*****
Închid ochii şi cerul mă inundă cu sublimă lumină,
Iar nişte îngeri, plini de bucurie, îmi dau o veste bună.
Cuvântul Iubirii a hotărât, să coboare Dumnezeirea,
La lutul însufleţit, ce-n neascultare şi-a găsit pieirea.
Omule bucură-te, căci Cel ce te-a creat, nu te-a uitat!
Şi dragostea Lui mare, ţi-a aduce izbăvirea din păcat.

Păcatul cerea moarte, dar iubirea a pregătit salvarea,
Prin sacrificiul Fiului Lui Dumnezeu, Crucificarea.
Neprihănitul Cuvânt a coborât, să dea nemurirea,
Dintr-o iubire fără de margini, primeşti mântuirea.
Inimă trezeşte-te... împodobeşte-te... cu bucurie,
Dar nu pentru o zi de Crăciun, ci pentru o veşnicie.

Maria, o fecioară neprihănită... blândă... smerită...
Pentru o lucrare Dumnezeiască a fost menită.
Şi într-o iesle, în oraşul Betleem din ţinutul Galileia,
Dumnezeirea s-a întrupat, propagând Evanghelia.
Care scoate din robie omul, din neascultare căzut,
Fecioara fu aleasă, din castitate să fie, Isus, născut.
*
Deschid ochii şi văd oameni pregătiţi de sărbătoare,
Străzile inundate... în lumini policrome, tremurătoare.
Răsună dealul, răsună valea, de colinde, în Ajun,
Se vor mai darnici şi mai buni, în ziua de Crăciun.
Oamenii pătrunşi de mesajul naşterii unui Sfânt,
Caută înţelesul tainic, ce dezvăluie Noul legământ.

Nişte copii îmbrăcaţi cu haine, ca magii din vechime,
Colindă cu o stea, Vestea Minunată pentru orişicine.
Omenirea a-nţeles, oare, mesajul cel sărbătoreşte?
Şi pentru care... în fiecare an, cu fast se pregăteşte?
De multe ori sărbătoarea cu nelegiuirea o uneşte.
Şi din cele mai multe case, Mesia... chiar lipseşte.

Adesea în loc de Mesia, de Moş Crăciun se vorbeşte.
El, o himeră, tot mai adesea, pe Isus, îl înlocuieşte.
Cât de viclean este satan! E artizan în înşelătorie,
Pe om îl face, să nu depună de mântuire mărturie.
Colindele răzbat în noapte şi în zi, peste hotare,
Ducând cu ele, splendorile din Rai, în cântare.

Colindele despre Mesia şi azi omenirii vestesc,
Despre naşterea unui Sfânt, a unui prunc ceresc.
Se revarsă din belşug Harul iertării, ce toţi o doresc,
Totuşi prea puţini sunt acei, care, mântuirea găsesc.
De scânteia Mesajului naşterii, de s-ar lăsa atinse,
Mii de inimi ar fi fericite, în mântuire cuprinse.
Amin!