Pe margini de timp
Autor: Ligia Trinca
Album: fara album
Categorie: Diverse
Azi m-am strecurat printre zidurile zilnice,
si am stat pe varf de ganduri,
de vorba cu ingerii.
Mi-au spus ca inca se mai respira, in cer, fericirea zilei Tale...
ca inca se mai plimba pe aripile adierii sfinte, baloane de zambete si lacrimi de sarbatoare.
Mi-au spus ca persista o atmosfera de Craciun, atat de puternica,
incat uneori au impresia ca aud scrasnetul plansului de Nou-nascut.
Privesc cum umbra Crucii cuprinde ieslea goala...
si ma gandesc la tine, Emanuel.
Te-au imbratisat atat de crunt paiele in noaptea aceea...
la fel cum mai tarziu au facut-o spinii din coroana de pe frunte.
Ai simtit caldura hainei moi, cum incerca sa-ti apere mainile si ochii de tot ceea ce mai tarziu, lumea avea sa te impresoare...
Ai auzit rasuflarea grea a animalelor, in jurul Tau...
Mai tarziu, aveai sa-ti amintesti de ea...
privind omenirea asezata la colturile cetatilor, disperata, cu repiratia apasata de pacate...
Copil Dumnezeiesc, cu trup de lut ai fost...
Si totusi, fiecare gest si intamplare purtau simbolul misiunii Tale.
Te rog, Emanuel, de dragul crucii ce se reflecta ca o umbra peste iesle...
te rog, renaste iar in noi visul despre Soare.
Suntem singuri si pustii...
uscati, desi afara ploua si e plin de Tine peste tot...
Ne-am adancit atat de mult in ceea ce nu ne apartine, incat am neglijat Lumina ce ne-ai dat sa o purtam zilnic.
Vrem sa traim precum ingerii...
mereu cu senzatia ca auzim suspin de Nou-nascut, ca sa ne asiguram ca-Ti stam mereu pe-aproape.
Sa facem din viata din fiecare zi, o sarbatoare cu parfum de stele si zambet angelic.
Iar cand lumea ne va intreba de ce iubim,
raspunsul nostru sa fie o impletire de licariri celeste...
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/eseuri/64836/pe-margini-de-timp