De anul Nou

Ah! De anul nou,
Se-aude-un ecou
Din anul cel vechi
Sunând în urechi,
Un glas răsună
C-o veste bună,
E-o veste mare,
Prin glasul tare
Ea vesel chiamă,
Ca dulcea mamă
Pe-ai săi... copii,
Ştrengari, zglobii.

Şi cine-o ascultă,
Cine n-o insultă
Prin neascultare,
Şi nici în umblare
Paşii i-ndreaptă
Pe calea dreaptă,
De-a se convinge
Că poate învinge
Pe drumul vieţii,
Veşmântul ceţii,
Nutrind credinţă,
'N marea biruinţă.

O, şi încă un an,
Mult mai diafan
Ne vine în faţă,
Şi el ne învaţă -
Ca să încercăm,
Să ne schimbăm,
Să fim mai buni,
Căci din cărbuni
Avem menirea
Ca-ntreagă firea
Să se prezinte...
În albe veşminte.

De anul cel nou
Să fie un alt ecou!
Să-l ducă vântul,
Pe tot pământul
Ca ecou al Iubirii,
Şi-al păcii-nfrăţirii!
Să fim cu toţi una,
Pentru totdeauna
Dragostea să fie,
Ca o albă mantie
Care umple totul,
Care stinge focul.

E timp să zidim,
Ca să propăşim
La Templul sfânt,
Prin orice Cuvânt,
Căci Domnul cere
Ca el să prospere,
Să fim... pietre vii
Plini de... bucurii
Şi vestea-nnoirii,
'N stadiul pregătirii
S-o ducem la alţii,
Întărind toţi fraţii!

Spre slava divină,
Cea sfântă, senină
Să răsune cântare,
În zi de-adunare,
Cu toţi să cântăm,
Să ne bucurăm!
Sufletele noastre
'N zările albastre
Să nădăjduiască,
Şi să şi cunoască,
Scumpele minuni,
De peste genuni!

Flavius Laurian Duverna
31 decembrie 2010