„Dar David s-a îmbărbătat, sprijinindu-se pe Domnul Dumnezeul lui!” Când totul, părea să se prăbuşească el, s-a retras probabil într-un loc liniştit să se roage şi să se reculeagă înaintea Lui Dumnezeu! - Indiferent cât de jos ai ajunge, indiferent de prăbuşirile din jurul tău, indiferent cine te respinge sau cine te răneşte - Dumnezeu te poate încuraja!!! El te va ajuta să depăşeşti criza!!! Te va întări în adâncul inimii tale, în acel loc unde nimeni altcineva nu poate ajunge. Noi, nu trebuie să credem că Dumnezeu este numai atotputernic, ci şi că această putere a Lui nemărginită este angajată în apărarea noastră. Dumnezeu aşteaptă ca noi să întâmpinăm fiecare încercare, fiecare ispită, sprijinindu-ne pe braţul Său! După cum un tată care merge pe o cărare aspră, oferă mâna copilului său, tot aşa şi Dumnezeu, Îşi oferă puterea Lui pentru ca astfel credinţa sfinţilor Săi, să se poată prinde de ea. Dumnezeu a făcut acest lucru pentru Avraam, Isaac şi Iacov, a căror credinţă a fost încercată mai presus de a celorlaţi sfinţi dinainte sau după ei - deoarece niciunul din lucrurile mari, promise de Dumnezeu, nu s-a împlinit în timpul vieţii lor pe pământ. Ei au trăit liniştiţi şi au murit triumfători, lăsând promisiunea, ca moştenire copiilor lor. Deoarece Domnul Dumnezeu atotoputernic promitea - ei nu s-au îndoit! El, te va conduce în luptă cu curaj şi te va încununa cu slavă. El, a trăit şi a murit pentru tine; El va trăi şi va muri cu tine! Bunătatea şi blândeţea faţă de soldaţii Săi sunt de nedescris. Istoricii, spun, că Traian, şi-a rupt hainele pentru a lega rănile soldaţilor lui. Biblia, ne spune că Hristos Şi-a vărsat sângele ca un balsam pentru a vindeca rănile sfinţilor Săi, iar trupul Lui a fost frânt, pentru a le lega. În ce priveşte curajul, nimeni nu se poate compara cu Domnul nostru! El niciodată n-a fugit din faţa pericolului nici chiar atunci când iadul şi dreptatea divină i se împotriveau! Satan nu L-a putut birui! - Salvatorul nostru, nu a pierdut nici o bătălie, nici chiar când a murit. El, a ieşti biruitor înălţându-se la cer în carul triumfal împreună cu cei câştigaţi de El prin luptă. Când satan te loveşte iar ispita te acoperă precum un val, tu, trebuie să te agăţi de adevărurile Lui Dumnezeu! Ele, constituie adăpostul tău în orice furtună care mugeşte. Scriptura, ne asigură: Dar aceia din popor care vor cunoşte pe Dumnezeul lor, vor rămânea tari şi vor face mari isprăvi! (Daniel 11:32). Noi trebuie, să ajungem să fim ca Iosua! Când majoritatea israeliţilor s-au răzvrătit şi în inimile lor s-au întors în Egipt, Iosua şi-a păstrat integritatea. El a spus căci chiar dacă nimeni nu i se va alătura, el totuşi Îi va sluji Domnului! Suntem chemaţi să ne încredem în Dumnezeu în orice împrejurare! Sunt vremuri când cel neprihănit este chemat să se încreadă într-un Dumnezeu îndepărtat. „Cine umblă în întuneric şi n-are lumină, să se încreadă în Numele Domnului!”( Isaia 50:10) Este nevoie de o credinţă umilă pentru ca un suflet să meargă înainte, în vreme ce se pare că Dumnezeu Îşi aruncă împotrivirile precum nişte săgeţi otrăvite. Dar dacă ne amintim de femeia cananeancă... ea a cules fărâmiturile aruncate de Hristos şi cu un curaj izvorât din umilinţă,i le-a înapoiat prin rugăciune (Matei 15:22-28). Puterea unui general se sprijină pe cea a ostaşilor lui. Dar în Armata sfinţilor, puterea întregii oştiri stă în Domnul oştirilor! Dumnezeu Îşi poate birui vrăjmaşii fără ajutorul nimănui dar sfinţii Săi, nu pot să apere nici cel mai mic post, fără braţul Lui puternic. Un nume a Lui Dumnezeu „este tăria lui Israel !” ( 1 Samuel 15:29) El, este tăria inimii lui David. Prin El, acest păstor a putut birui un uriaş care batjocorea o armată întreagă. Tot astfel Domnul este tăria noastră în războiul pe care îl ducem împotriva păcatului şi a satanei. Domnul, ne aşează sub fântâna curgătoare a puterii Lui şi în mod constant El, o umple. Fiecare credincios are spatele protejat de Hristos, care-l însoţeşte în orice loc, dându-i putere în orice încercare şi împrejurare.