1. Îmi pare câteodată că nu ştiu cât mai ţine
Zăcerea mea, uitată aici, fără de Tine
Şi-atuncea mi se lasă în suflet o povară
Grijile m-apăsă tristeţea mă-nconjoară.

R: Îmi pare câteodată că nu se mai sfârşeşte
Viaţa-mi zbuciumată şi chinul ce zdrobeşte
Şi dragostea îmi pare că nu se mai arată
Tristeţile amare cuprind viaţa-mi toată.

2. Îmi pare câteodată că-n veci va ţine chinul
Şi lacrima vărsată nu-şi va primi alinul
Chiar dacă mi se pare, o, Doamne ştiu prea bine
Că toate-s trecătoarea speranţa mea e-n Tine.

R: Îmi pare câteodată că norii umplu cerul
Şi ziua întunecată învăluie misterul
Şi-atâta îndoailă în suflet mă răpune
Privirea mă înşală şi soarele apune.

3. Îmi pare câteodată că nu ştiu cât mai ţine
Zăcerea mea uitată aici fără de Tine
Şi-atuncea mi se lasă în suflet o povară
Grijile mă-apăsă tristeţea mă-nconjoară.

R: Îmi pare câteodată că-n veci va ţine chinul
Şi lacrima vărsată nu-şi va primi alinul
Chiar dacă mi se pare, o, Doamne ştiu prea bine
Că toate-s trecătoarea speranţa mea e-n Tine.