1. Când alungat de gânduri ce te-ncearcă,
Tu rătăcești prin văi, însingurat,
Ca un străin vâslești în a ta barcă,
Spre un necunoscut îndepărtat.

R1: /: Când nu mai vezi limanul de speranță
Spre care ai pornit ca un viteaz,
Credința ta te-aduce înspre viață,
Nu te-ndoi în valul de necaz. :/

2. Când nu mai vezi un țărm al siguranței,
Când conștiinta nu ți-a mai vorbit
Despre-ndurarea Domnului cea Sfântă
Care ți-a fost promisă negreșit.

R2: /: Ridică-te din barca ce e gata
Acum, degrabă, a se scufunda.
Tu prin credință, poți să mergi pe ape
Căci Dumnezeu e călăuza ta. :/