Cum ma lupt

Chiar in clipele in care relaxarea ma cuprinde,
Si ma bucuram vadit ca e pace pe oriunde,
Intre granitele mele, ce sa le pazesc sunt pus,
Trebuie sa fiu statornic si de val sa nu fiu dus.

Aratam credinciosie, Tatalui meu cel ceresc,
Intr-o scumpa armonie sa Il laud, sa nu-i gresesc,
Subliniind ce ma doboara, printre lacrime fierbinti
Si cerand de sus putere cu fratii in suferinti.

Staruind sa se prezinte in a Duhului putere,
Si la mine si la altii, ce doresc o mangaiere,
O incurajare spusa de la mare inaltime,
Unde Domnul ne asteapta, sau coboara in multime.

Nu pot sa gandesc cu mintea in inchipuirea mea,
Frumusetea unde-i Tatal, orisicat eu as cauta.
Dar cu ochii indreptati spre a Domnului cununa,
Caut sa ma desprind de lume si sa fiu o sluga buna.

Ca s-ajung in vesnicie, cu al meu Mantuitor,
Trebuie sa lupt constant sa am iata mai mult spor.
Dar de-atatea ori pe cale, pasu-mi se impiedeca,
Caci nu era corelare, si-napoi se intorcea.

Ma trezeam cu gandul dus intr-o galaxie mica,
Si intram doar eu indata si stateam invins de frica.
Iar acol- cladeam imperiul si refaceam visele,
Intrigat cate o data, stricam toate fitele.

Singur ma gaseam in sfera, dintr-o falsa modestie,
Caci nu am vegheat atent, stiam asta far' mandrie.
Dar alaturi era lupta ce tinea de caracter,
Cum sa ma ridic pe treapta, cand ma departam de cer.

De aceeia constiinta ma trata la inceput,
Doar cu mici prajiturele, dar apoi m-a si batut.
Caci tinea ca sa ma scoata, dintre gratii spre lumina,
Unde era Dumnezeu si ma scapa si de vina.

Atunci stiu ca ia controlul, Domnul meu Isus Cristos,
Care L-am cerut odata la carma vietii bucuros.
Fiindca este langa mine, legat sunt si prin credinta,
Oridecate ori slabesc, trimite o neputiinta,

Sa ma puna intre randuri, plecata inspre pamant,
Ca sa ma prezint in fata Dumnezeului Preasfant.
De ar face-ntotdeauna sa ne-ntoarca inapoi,
N-am mai pribegi prin lume dar de vina suntem noi.

Ca nu ne luptam statornic, cum ar trebui pe cale,
Si n-avem protectie sfanta, pentru devieri in vale.
Ca de ma gandesc mai bine, la aceste pregatiri,
Se opreste cine crede si are indatoriri:

Nu pot ca sa trec in fata, daca bate vantul tare,
Daca nu tin bine scutul ma va lua de pe cale.
Si tinteste cel viclean unde nu e protejare,
De un coif este nevoie si are valoare mare.

Nu pot ca sa castig lupta, daca n-am asigurare
Ca sunt gata pregatit si increderea e mare.
Toate acestea adunate si inca mai multe zise,
Fac obiectul disputat, sus in Cartile ce-s scrise.

Care ne stau ca dovada ca toate sunt controlate,
Si ce fac si ce vorbesc sunt aici inregistrate.
Iar cum lupt voi sti atuncia cand raman biruitor,
Si Il am pe Domnul Isus, la dreapta ca ajutor.

Nu vreau ca sa pierd din timp, in casuta mea cea goala,
Voi rascumpara si vremea, pana nu dau socoteala.
Ca sa pot fi pregatit, cand pe nori Isus revine.
Si cu drag Il chem pe El sa m-ajute si pe mine.


Amin