1. Când frigul pătrunde în suflet,
Când poverile parcă-s prea mari,
Când nu mai vezi farmecul florilor
Nici zâmbetul stelelor,
E timpul să-ți umpli viața
Cu-ale cerului dulci adieri,
Să-ți lași scăldat sufletul ostenit
De-a harului primăveri.

R: Un tărâm de vis ți se-așterne înainte,
Tărâm de vis ce-mplinirea promite,
Tărâm de vis cu îngerii mii ce te însoțesc,
Un tărâm de vis unde ceru-ți zâmbește,
Tărâm de vis unde Domnu-ți vorbește,
Tărâm de vis plin de armonii
Te așteaptă să vii.

2. Cum oceanul sub valuri se-alintă,
Cum ceru-i de nori mângâiat,
Sufletul nostru se simte-odihnit
Doar lângă al său Creator,
Furtunile toate să vină
Stăm ocrotiți lângă El,
Chiar umbra morții de s-ar ivi
Senin și cald e-n brațul Său.

B: Un tărâm de vis
Ți se-așterne înainte,
Te așteaptă să vii.