Poem de Pasti Partea I

Ghetimani


Ucenicii au rămas cu Isus ceas după ceas.
Şi prin câte a trecut Domnul Isus, au văzut.

-"Vegheaţi în rugăciune şi nu vă tulburati.
Staţi mereu aproape pe Tatăl să-l chemaţi."
Iar în liniştea adâncă, Isus, după obicei,
Se dusese să Se roage departe un pic de ei.
Aplecat în rugăciune şi pe jos îngenunchind:
-"Tată, dacă poţi, paharul depărtează-l în curând.

Dar nu voia Mea, Părinte, să se facă, cum Tu vrei,
Cum doreşti să se-mplinească şi mărirea să Ţi-o iei."

Şi chinuri ca de moarte se aratau pe rand.
Şi se ruga fierbinte, pe Tatăl implorând.
În foşnetul de frunze, prin pomii fremătând,
Se auzeau din paşii ce se grăbeau venind.

Isus se roagă în grădină, Isus se roagă tot mereu,
Rugăciunea Lui se înalţă până sus la Dumnezeu.
-"Tată -ndepărtează paharul care-i plin,
Dar să-Ţi fie voia, în veci de veci, Amin.

Tată, Tată, îndepărtează şi paharul de băut,
Dar să fie, sfinte Tată, voia Ta de la-nceput."
Dorm şi pomii în grădină, toate dorm, toate se-nchid,
Numai Cel sfânt, fără vină, aici nu a adormit.

El se roagă şi suspină, dorul Lui se adâncea
Înspre Tatăl, fără vină, accepta osânda grea.
Înspre Tatăl se îndreaptă, mâna sus la asfinţit,
Dacă are să-mplinească ce avea de împlinit.

Şi Isus bău paharul care atât de amar a fost,
El ştia că trebuia să îl beie cu un rost.
Că doar multa suferinţă şi jertfirea va putea
Să plătească preţul care e sortit ca să se dea.

O, Isuse, Tu ştiut-ai şi ai fost îndurerat,
Pentru ce vor face, iată, arhireii şi Pilat.


Amin