Noaptea Incercãrii


Cu fata si cu inima zdrobitã,
Ingenunchiati in noaptea nedoritã
Durerea negrei nopti venea spre noi
Si am primit-o in lacrime suvoi.

Cu ochii-nlãcrimati priveam spre fatã
Si-am inteles durerea-ndestinatã
Si-am inteles cã asta-i pentru noi
Sã ne dezlegi de tot ce e gunoi.

Doream atunci în clipe de-agonii
Sã plec si eu cu ea in vesnicii
Dar Mi-ai soptit din vesnicii
''Mai trbuie sa lucri pîna vii !"

Cu ochii atintiti spre galaxii
Doream Isuse Sfinte ca sã vii.
Un muritor tesut de mîna Ta
Avea nevoie de povata Ta.

În ceasul negrei zile asfintite
Priveam spre stele mari ....si neclintite
Privirile-mi erau neobosite
Si cãutam un prieten,ocupat printre orbite.

Dar Ti-ai ascuns atunci privirea
Lãsind sã Ti se împlineascã voia
Ca scumpa-i moartea pe pãmînt
A celor ce-au trãit dupã Cuvînt.

Am cãutat la oameni alinare
Dar au rãspuns cu vorbe reci si goi
Si am gãsit cã Sfintã alinare
E Duhul Sfînt ce l-ai lãsat în noi.

De-atunci noi tot privim în sus
Si-am înteles durerea lui Isus
Cã-n lumea asta plina de pãcat
A trebuit un Miel sacrificat.

Stiam cã dacã vrei trimiti un înger
Sã dai suflarea fetei înpoi
Dar Ti-ai ascuns o clipã arãtarea..
De-atunci durerile si rãnile-s în noi.

De-atunci în lacrime fierbinti
Nu se mai uscã ale noastre fiinti
Si-asteptãm mãreata zi
Cînd Domnul ne v-a izbãvi.

Si ne va duce-n cerul Lui
Alãturi de poporul Lui.
Si ne va duce-n vesnicii
Acolo unde-s bucurii.


Autor- Pastor Iacob Matasaru