GRIJA PĂSTORULUI

În lumea noastră fără pace
Isus Cristos din nou Se-ntoarce
Să schimbe-a vieţii noastre dramă
La glasu-I sfânt care ne cheamă.

De când e-această omenire
În lume totu-i risipire.
În schimb Păstorul ne conduce
Pe-o pajişte mai sus de cruce.

Când lumea-ntreagă-i tulburată
De-un viitor ce i se-arată
Isus Cristos prin tot ce face
Ne dă belşug de har şi pace,

Păşuni întinse, ape line,
Şi liniştea de prin rovine,
Lumina razelor curate
Şi-a florilor înmiresmate.

Pe mulţi azi lumea îi aruncă
Ca pietrele ce cad prin luncă.
Păstorul îngrijeşte mieii
Ca pe colinele Iudeii.

Pe braţul Său cu drag îi poartă
Spre veşnica Cetăţii poartă,
În minunata Lui grădină
Cu flori din raze de lumină.

În lumea tristă, fără pace,
Când mulţi aleg doar ce le place
Isus mereu ne-avertizează
S-avem o conştiinţă trează:

„Fiţi gata pentru-a Mea venire!
Nu cochetaţi cu vechea fire.
Vegheaţi să nu vă prindă somnul!”
„Eu vin curând!”, ne spune Domnul.