CORNELIU CEL CUCERNIC
Autor: Corneliu Livanu
Album: Frumusetea vesniciei
Categorie: Diverse
CORNELIU CEL CUCERNIC
În cetatea Cezareea era un sutaş roman
Admirat de multă lume ca neînfricat oştean.
Făcea multe milostenii şi se tot ruga mereu
Şi era un om cucernic, temător de Dumnezeu.
Ca să afle Adevărul printre suluri de profeţi
El degrabă le citeşte în atâtea dimineţi.
Auzise de Mesia cum evreii L-au respins
Însă nu avea credinţa într-un Salvator promis.
Dumnezeu văzându-i zelul i-a trimis din Cer un sol
Ca să-l scoată din dilemă şi să-i umple-al vieţii gol.
Îngerul i-a zis că Domnul cunoştea efortul său
De a face milostenii şi de-a se feri de rău.
„Rugăciunile smerite ţi-au ajuns la Dumnezeu.
Deci trimite-acum la Iope după Petru, robul Său.
El la Simon tăbăcarul stă în gazdă mai de mult.
Cheamă-l şi el îţi va spune ce avea-vei de făcut!”
Astfel îngeru-şi termină telegraficul mesaj.
Prea cucernicul Corneliu are-acum mai mult curaj.
Cheamă două slugi la sine şi-un ostaş mai plin de har
Şi-i trimite drept la Iope la un Simon tăbăcar.
Între timp Petru primeşte o vedenie de sus
Chiar din ceruri de la Domnul, de la Mesia Isus.
Ca evreu, Petru, ştim bine, era ne-ntinat şi sfânt
Însă nu vedea Cuvântul răspândit pe-ntreg pământ.
„Ce am curăţit Eu, Domnul, tu să nu numeşti spurcat!”,
I-a vorbit din cerul slavei Cel ce-i sfânt şi-adevărat.
Pe când Petru cu mesajul se tot luptă-n gândul lui
Bat la poarta casei sale trei trimişi ai Domnului.
Domnul grabnic îi confirmă faptul clar şi suveran.
El se scoală şi se duce la sutaşul cel roman.
Când Corneliu i se-nchină ca şi unui supra-om
Petru iute îl ridică: „Şi eu sunt ca tine om!”
Erau strânşi mai mulţi în casă după cum i s-a vestit
Însă Petru nu găseşte chiar cuvântul potrivit:
„Ştiţi că Legea nu permite însoţirea cu alt neam
Pentru cei sunt urmaşii patriarhului Avraam.
Însă Dumnezeu din ceruri uşa astăzi v-a deschis.
Cu ce gând, spuneţi-mi mie, după mine aţi trimis?
Şi sutaşul povesteşte cum din cer l-a contactat
Îngerul c-o veste bună despre Marele-Mpărat.
Dar mai clar i se va spune prin apostolul Evreu,
Cel numit şi Simon Petru, de Isus şi Dumnezeu.
Marele Pescar începe predica să şi-o prezinte,
Curgeau vorbele din Duhul, nu din iscusita-i minte:
„Dumnezeul care-i veşnic nu-i deloc părtinitor
Pe oricine-l răsplăteşte dacă-l caută cu dor.
Dorul de neprihănire, plin de har şi de avânt,
E primit cu cinste-n ceruri de Părintele cel sfânt
El Cuvântul Său trimis-a la fiii lui Israel
Însă ei au fost nevrednici şi necredincioşi cu El.
Ştiţi cum vorba cea rostită chiar din cer de Dumnezeu
Despre Fiul slavei Sale a cuprins statul iudeu.
Duhu-a uns cu-a Sa putere pe Isus din Nazaret
Ce umbla smerit prin ţară ca Preot şi ca Profet.
Făcea bine tuturora celor trişti şi apăsaţi
Scoţând demonii afară în pustiuri alungaţi.
Mulţi bolnavi primeau răspunsul la-ntrebarea vieţii lor.
Erau vindecaţi de Domnul toţi bolnavii din popor.
În Isus era putere ce curgea prin Duhul Sfânt
Pentru-acei ce-aveau credinţă în al Domnului Cuvânt.
Noi suntem martori la toate ce Isus le-a săvârşit
Cum L-au arestat în noapte şi apoi L-au răstignit.
Dar a treia zi din moarte a-nviat biruitor
Arătându-ni-se nouă, nu la preoţi în Sobor.
Eu v-aduc o veste bună, Dumnezeu L-a înviat
Pe acest Isus ce poate să vă ierte de păcat!
El ne-a dat clară poruncă să vestim de-acum oricui
Biruinţa de pe cruce şi a Învierii Lui.
Domnul e Judecătorul celor morţi şi-al celor vii
De-L primiţi aveţi în inimi un izvor de ape vii.
El Se-ndreaptă spre oricine care-a fost deja iertat...”
Petru nu-şi sfârşea vorbirea când Duhul S-a revărsat.
În vorbiri cu limbi străine toţi măreau pe Dumnezeu
Era ceasul de Rusalii pentru neamul neevreu.
Au rămas uimiţi creştinii ce cu Petru au venit
Când vedeau că şi Romanii ca şi ei Duhu-au primit.
Se-mplinea proorocia Domnului cu „alte oi”
Ca să se-ntregească Turma cea din vremea de apoi.
Cât se-mpotriveau Iudeii ce formau noul popor
Au aflat atunci că Duhul nu e monopolul lor.
Un botez făcut în Duhul de Botezătorul sfânt
A adus mai grabnic apa pentru Noul Legământ.
Botezaţi apoi de Petru, după ce Duhu-au primit,
Toată casa lui Corneliu prin Isus s-a mântuit.
*
Astfel neevreii intră, prin credinţa în Cristos,
În Biserică, prin Duhul, ce i-a ridicat de jos.
Nimeni nu îi mai contestă cu năduf sau cu necaz
Cât timp Domnul li-i Păstorul pe acelaşi sfânt izlaz.
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/72657/corneliu-cel-cucernic