ILIE TIŞBITUL
Autor: Corneliu Livanu
Album: Frumusetea vesniciei
Categorie: Diverse
ILIE TIŞBITUL
„Domnul meu este Iehova!” e un nume de prooroc
Structurat c-o mare râvnă comparabilă c-un foc.
Hainele nu prea luxoase nu erau al său secret,
Ci avea în el Ilie o putere de profet.
El era din satul Tişbe şi-apăru ca din senin
Un meteorit pe scenă cu mesajul cel divin.
Denunţând idolatria, cancer crud şi-apăsător,
Pe Ahab el îl înfruntă ca pe-un mare-nşelător.
Rege-al dinastiei Omri pe Ahab cu cei mai răi
Îl compară cronicarul din predecesorii săi.
Izabela cea păgână are de la soţ mandat
Să-ntroneze baalismul ca religie de stat.
De aceea nici proorocul nu va sta mult inactiv;
Din apostazia cruntă el va face un motiv
Să anunţe ani de foame şi de secetă cumplită
De la Dumnezeu Iehova, faptă ce va fi-mplinită.
Dumnezeu Se foloseşte de Ilie cu succes
Ca Israelul să vadă răul care l-a ales.
Jertfa pe Carmel adusă de Ilie s-a aprins
Şi-adevărul ce triumfă tot poporul l-a cuprins.
Proorocii falşi avură un eşec care-i de-ajuns
Zeul lor să-i lase baltă fără a le da răspuns.
A căzut întreg sistemul idolatru şi păgân
Dar duşmanii lui Ilie încă furioşi rămân.
Izabela-l ameninţă chiar cu moartea cea mai rea
Dar Ilie de ea fuge şi Domnul îl va salva.
Ca un om al acţiunii dusă pentru Dumnezeu
Îndrăzneala lui Ilie o poţi confunda cu greu.
Hotărât, plin de credinţă şi-n acelaşi timp smerit
Va fugi de Izabela singur şi dezamăgit.
Domnul însă îl găseşte ca şi susurul cel blând
Ca în duhul său să-i pună al lucrării Sale gând.
În mai multe episoade de profetice lucrări
Prin el Duhul Sfânt lucrează dând noi binecuvântări.
Untdelemnul se-nmulţeşte, fiul văduvei e viu;
Domnul îl călăuzeşte zi de zi chiar prin pustiu.
Pe Ahab el îl condamnă când a fost ucis Nabot
Să dea satisfacţii Legii lui Iehova Savaot.
A restaurat altarul cu credinţa la un loc
Pe Carmel când rugăciunea a adus din ceruri foc.
Tot poporul Îl alege ca Stăpân pe Dumnezeu
După cum ceru Ilie pe Carmel cu glasul Său.
El e-un om de referinţă, un ascet evlavios,
Ca model de mare râvnă pomenit chiar de Cristos.
Ucenicii au fost martori sus pe Muntele Tabor
La-ntâlnirea lui Ilie cu sfântul Mântuitor.
Stăteau Moise şi Ilie pe-ale Duhului Sfânt porţi
Şi vorbeau cu Domnul slavei de-nvierea Sa din morţi.
Cercetând intens lucrarea cea cu har, dar şi cu foc,
Vom vedea că proorocul n-a avut în lume loc.
Domnul l-a răpit în slavă din poporul Israel
Semn că toţi neprihăniţii vor fi ridicaţi la fel.
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/72660/ilie-tisbitul