Le caut în zorii dimineţii
-ofrandă sfântă pe altar-
buchet de gânduri şi suspine,
culese-n duh,aduse-n dar.

Cuvinte pline de-nţelesuri
şi totuşi tainic înşirate,
săpate-n inima adânc
cu dor şi grijă adunate.

Mă plec smerit şi le şoptesc
când plâng Isus,de dorul Tău,
cuvinte pline de iubire
ce-L preamăresc pe Dumnezeu.

Şi caut când seara se aşterne,
cuvinte ca să-I mulţumesc
că m-a purtat pe braţul Său,
că m-a iubit,că Îl iubesc!

Vulcan-Mary