FEREASTRA CORABIEI

Domnul i-a vorbit lui Noe
De-o fereastră foarte sus
Ca prin ea el să privească
În tot timpul la Isus.

Nu prin munca sa onestă
A fost Noe-atunci salvat.
Ci prin harul dat din ceruri
Printr-un Miel nevinovat.

De fereastra părtăşiei
Mielului dumnezeiesc
Este până azi nevoie
Pentru cei care-L iubesc.

Mulţi creştini privesc în urmă
Ca şi soţia lui Lot
Şi nu-L au mereu ca sprijin
Pe Iehova Savaot.

Dacă înţelegem glasul
Tatălui din cerul sfânt
Vom fi prompţi la întâlnirea
Domnului cu-al Său Cuvânt.

Să dăm totul la o parte
Orice umbră de păcat
Îndrăgind neprihănirea
Ce lui Noe i s-a dat.

Munca noastră să nu fie
O povară, un jug greu,
Care să ne-ndepărteze
Tot mai mult de Dumnezeu.

Pentru El lucrând în lume
Orice faptă şi cuvânt
Vom aduce cerul slavei
Între oameni pe pământ.

Duhul ne-a fost dat de Tatăl
Şi de Fiul cu mult dor
Să ne dea aripi de slavă
Pentru-a fi gata de zbor.

Pe când se sfârşea potopul
Inspirat Noe-a decis
Acel test cu porumbelul
Ce în lume-a fost trimis.

Şi când pasărea rămas-a
Pe pământul înnoit
Noe-a înţeles atuncea
Că potopul s-a sfârşit.

Tot aşa şi noi creştinii
Printr-un geam de rugăciuni
Aşteptăm ca Porumbelul
Să ne-aducă azi minuni.

El ne spune că mânia
Domnului s-a încheiat
Când pe crucea din Golgota
Mielul viaţa Lui Şi-a dat.

Deci, deschide-ţi azi fereastra
Inimii spre ceruri Sus
Ca prin ea şi-acum să vină
Duhul Sfânt de la Isus.