AHAZ

Pe când Tiglat Pilesser se tot umfla în pene
Ahaz, rege din Iuda, îl imita alene.
Căzuse-n reverie el, regele iudeu,
Dorind ca să-şi salveze poporul de la greu.

Dar cum să procedeze se întreba şi-acum
Căci cel ce face focul va scoate-ncet şi fum.
El a luat argintul şi aurul curat
Şi la Damasc îl duse cadou pentru-mpărat.

Asiria cu fală îşi etala puterea
Dar lui Ahaz din Iuda îi cunoştea durerea.
Nu-i mai plăcea nici Legea, nici jerfta de la Templu.
Însuşi Tiglat altarul i-l pune drept exemplu.

Se clatină modelul primit cândva pe munte
Şi-acum acesta cade din mofturi prea mărunte.
Şi iată în lucrare un preot se căzneşte
Noul altar să-l toarne când ordinu-l primeşte.

Cu râvnă şi migală Urie-atunci lucrase
Ca nu cumva spionii să-l prindă-n a lor plase.
Ahaz nu era-n ţară, bătea-n Damasc berbunca.
Altarul fuse gata precum suna porunca.

Altarul din vechime a fost îndepărtat.
Sistemul de-nchinare fusese importat.
Când noi schimbăm doar forma poporul e la fel
De n-are-n piept iubire, credinţă şi nici zel.

Sistemul cel de jertfe cu-accent asirian
Era al ascultării temut şi crud duşman.
Tăbliile distruse, lighenele s-au scos.
Damascul era legea, nu cerul generos.

În Templul sfânt pridvorul zidit pentru Sabat
A fost din râvnă oarbă tot de Ahaz schimbat.
Chiar uşa de intrare a regelui zelos
Din conformism fusese tăiată, dată jos.

Au scris aceste fapte urmaşii lui David.
Noi ne lovim de ele, de-al necredinţei zid.
Păcatul răzvrătirii nu-i doar în vremea lor.
Vedem şi-n vremea noastră că drumul nu-i uşor.

Când vrem să facem firii pe plac cu orice preţ
Noi stingem mărturia şi-atragem doar dispreţ.
Şi-atunci nu vrem doar cerul, ci-mpărăţii de jos.
Ni se prădează Templul de tot ce-i mai frumos.

Asiriei din lume cu turma cea de lei
Îi dăm tribut adesea să-i crească faima ei.
Primiţi avertismentul ce azi e-atât de clar
Să nu schimbăm credinţa ca să cădem din har.

Unindu-ne cu lumea n-o-ntoarcem la Cristos,
Ci-avem o formă goală şi fără de folos.
Cristos ca şi-n Gadara gonit e de porcari.
Ce mulţi se cred în lume stăpâni, puternici, tari.

Treziţi-vă, e timpul ca lumea s-o lăsaţi!
Isus Se-ntoarce-n slavă. Vă spune El : ”Vegheaţi!”
Mireasa-i pregătită acum prin Duhul Sfânt,
Cu cei iertaţi prin Jertfă şi liberi de pământ.

Ecumenismu-i farsa şi zeul cel modern.
Să nu ne pierdem viaţa cu tot ce e etern.
Alegerea curată doar Domnul ne-a făcut.
Să-I dăm deci ascultare păstrând al păcii scut.

****