1. Aş vrea să zbor în zori, ca porumbelul,
Prin spaţiul planetar spre alte zări,
Să nu mai văd necazuri de tot felul
Şi nici spitale pline de dureri.

2. Acolo poarta nu se mai închide,
Căci nu e noapte, ci e numai zi.
De soare, lună, nici nu e nevoie,
Căci Domnul luminează pe-ai Săi fii.

3. Acolo tâmplăria nu se vede,
Căci porţile sunt de mărgăritar,
Şi uliţa cetăţii e de aur,
Cum este sticla străvezie chiar.

4. Aş vrea să-mi văd şi eu apartamentul
Şi blocul construit acolo sus.
Aşa cum scrie chiar şi Testamentul,
Căci blocu-i construit chiar de Isus.

5. Aş vrea să văd cum este temelia,
Cu doisprezece apostoli scrişi pe ea,
Cum este construită zidăria,
De Însuşi Dumnezeu, cu mâna Sa.

6. Acolo nu se plăteşte chirie,
Este totul ca să vrei să te înscrii.
Rămâi moştenitor pentru vecie,
Căci Domnul a plătit pentru-ai Săi fii.

7. De aceea renunț acum la toate:
De ce-ţi mai vine să mai zăboveşti?
/: Să duci o viaţă fără de păcate,
Ca-n locul cel de sus să locuieşti! :/