CÂND VOCEA BLÂNDĂ MI-A ŞOPTIT...

Când vocea blândă mi-a şoptit
Să ies din mediul fără pace
Atunci, pe loc, n-am mai dorit
În stări lumeşti a mă complace.

El mi-a făcut de cunoscut
Traseul spre Cetatea sfântă
Şi cu convingere am vrut
Să fiu cu cei ce imnuri cântă...

De-atunci urmez pe Salvator
În orice loc şi-n orice vreme
Şi vreau să fiu bun luptător,
Să ştiu valorile supreme.

E Ghid ce ştie drumul bine
Mă pot baza pe el oricând
Când vin furtuni de braţ mă ţine
Şi-mi dă răcoare suflu-I blând.

O, câte dragi experienţe
Trăit-am de când m-a chemat!
Lumina tainicei prezenţe
Atât de mult m-a cercetat.

Să vină orice încercare,
Orice durere şi-orice chin
Rămân cu Dânsul pe cărare,
La tot ce-mi spune, spun „Amin”

Şi azi rostirea Lui duioasă
(Exact cum fost-a la-nceput)
Este dovadă că Îi pasă,
Că vrea să-mi fie far şi scut.

În grija Lui îmi dau destinul
Păşind cu-ncredere spre ţel
Îmi ştie dorul şi suspinul
De-aceea-n veci voi sta cu El.

gc/17 Mai, 2011