1. Căci după cum ploaia şi zăpada
Se pogoară din ceruri
Şi nu se mai întorc înapoi,
Ci udă pământul şi-l fac să rodească
Şi să odrăslească,
Pentru ca să dea
Sămânţă semănătorului
Şi pâine celui ce mănâncă,

R: Tot aşa şi Cuvântul Meu,
Care iese din gura Mea,
Nu se întoarce la Mine fără rod,
Ci va face voia Mea
Şi va-mplini planurile Mele.