În ziua Cincizecimii, în camera de sus
Erau strânşi laolaltă urmaşi ai lui Isus.
Un vâjâit puternic casa le-a umplut,
Limbi de foc din Cer cu toţii au văzut!

Peste fiecare atunci s-au împărţit
Şi toată adunarea putere a primit.
Au început vorbi cuvinte neştiute,
Prin Duhul vorbeau limbi necunoscute.

În Ierusalim erau oameni cucernici,
Iar din orice neam şi oameni îndoielnici.
Când au auzit cu toţii acel sunet
Au rămas uimiţi, încremeniţi de zumzet!

Se întrebau speriaţi şi oarecum vicleni:
-“Totuşi, aceşti oameni nu sunt galileeni?
Cum de-i auzim vorbind tuturor
Chiar în orice limbă-a oricărui popor?”

Mulți erau uimiţi, nu ştiau ce să zică
Tot ce s-a întâmplat în unii a pus frică,
Iar alţii ziceau că toți sunt plini de must,
Dar Petru le-a spus că nu ştiu acest gust.

Era din acea zi doar al treilea ceas,
N-au băut nici must, motiv n-a mai rămas.
Să înţeleagă toţi, atunci a vorbit el:
-"Aceasta-i ce s-a spus prin glasul lui Ioel!"

Cuvântul este scris pe pagini de Scriptură:
"Voi trimite Duhul în orice făptură,
Chiar băieți și fete vor prooroci,
Despre Dumnezeu toți vor auzi!

Tineri cu vedenii, bătrânii cu vise,
Chiar și pentru robi vor fi uși deschise,
Voi turna Duh Sfânt peste fiecare
Asta spune Cel ce n-are asemănare!”

Iar de-atunci trecut-au mulți ani peste Pământ,
Atâtea generații primit-au Duhul Sfânt,
Această putere sfântă și slăvită
Care din vechime ne-a fost profețită.

Și astăzi e vie puterea din înnalt
Ce-l face pe creștin o stâncă, un bazalt,
Un martor al credinței, un creștin frumos
Căci vine din Tatăl prin Domnul Hristos!

S-o dorim cu toții, s-o cerem, s-o iubim,
Faptele să spună că prin ea trăim,
Roada Duhului să fie-n noi bogată
Căci timpu'-i târziu iar secerișu' 'ndată!