Totul este cu putință!


Totul în viață-i cu putință
Și multe se pot întâmpla,
Secretul e s-avem credință
Și-orice, se poate rezolva.

Credința este o taină mare,
E un adevărat mister,
Cel care-n inimă o are
Ochii-și îndreaptă către cer.

Acolo e Mântuitorul
Ce din iubire S-a jertfit.
Pe El ni L-a dat Creatorul
Moartea a ales, căci ne-a iubit.

Dar, ce-am fi fost fără iubire,
Și fără jertfa de pe cruce?
Și fără a Sa dăruire
Ce-am fi făcut, unde ne-am duce?

Și de noi ce s-ar fi ales
Ce-am fi făcut în neputință?
Roadele nu le-am fi cules
Dacă n-am fi avut credință.

Umblam pe drumuri rătăcind
Și fără rost am fi trăit,
Eram pierduți, tot căutând.
Într-un târziu, am fi murit.

Și-am fi murit pe veșnicie
Dacă Isus n-ar fi fost dat,
Și în pustiu și-n sărăcie,
Inima ni s-ar fi-necat.

N-am fi aflat ce e iubirea,
Și milostenia, și căința.
N-am fi știut că nemurirea,
Ne va acapara voința.

Voința, Isus ne-o conduce
Prin El găsim drumul cel bun.
Cu El, la Ceruri vom ajunge
Cu cei ce aud și se supun.

Ei or să vadă nemurirea
Prin fapte și multă iubire
Ținta lor este mântuirea
Și vor să aibe fericire.

De-ar fi să ni se ceară viața
Pentru credința în Isus,
Nicicând să nu ne întoarcem fața
Căci orice am face, nu-i de ajuns.

Pentru al Său Nume să murim
Dacă El asta ne va cere
Și atunci, etern o să trăim
Parte o s-avem de înviere.

O înviere ce va ține
Cât Universul va trăi
Poate s-o aibe orișicine,
Cu Cel ce stă în veșnicii.

Amin

Câmpia Turzii, 7 iunie 2011