Karl F.A. Gutzlaff s-a nascut pe 8 iulie 1803 in Pyritz, un oras de provincie din Pomerania, Germania. Tatal sau era un croitor crestin si baiatul a fost crescut intr-o atmosfera crestina.Moartea mamei sale si recasatorirea tatalui sau l-au facut sa devina un singuratic. In 1813 a parasit scoala si a devenit ucenic la un mestesugar din Stettin. Aici a intrat in contact cu interesul crescand pentru misiunile straine si a inceput sa simta ca aceasta este chemarea lui.

Totusi ii lipseau fondurile pentru studii pana cand s-a intalnit, printr-o intamplare neobisnuita, cu insusi regele Prusiei, Frederick William III. Acestuia, vizitand trupele stationate la Stettin, i s-a inmanat un poem omagial scris de un baiat de 17 ani. Miscat de cuvintele poemului, el a ordonat sa fie gasit autorul si astfel Karl a primit o bursa pentru studiile la care ravnea atat de mult.

Tanarul, la indemnul altui misionar, a intrat in 1821 la seminarul de misiune al pastorului Johannes Jänicke din Berlin. Aici a stat doi ani, fiind un student ambitios si cu mari capacitati intelectuale. Dupa terminarea studiilor, in 1823, a fost chemat de Societatea Misionara Germana si a plecat la Rotterdam pentru pregatiri. In 1825 a vizitat Londra, unde a intalnit misionari din Asia si astfel a fost convins ca locul lui de munca era in Orient. A fost ordinat in 1826 si a plecat in Indonezia.

Fusese trimis sa lucreze in nordul Sumatrei, dar conflictul existent acolo l-a fortat sa se mute pe o alta insula, Bintang. Inainte de a ajunge aici, a intalnit in Java un misionar englez, Walter Medhurst, care lucra printre chinezii si malaiezienii care traiau acolo.

Tanarul german a inceput sa studieze astfel si cultura chinezilor. Urmatorul an petrecut pe Bintang l-au facut sa-si redirectioneze eforturile. A invatat chineza clasica, precum si alte dialecte, locuia intre chinezi, si-a luat un nume de chinez si a fost adoptat intr-un clan din provincia Fukien.

In 1828, a ajuns in Siam (Thailanda), ducand cu el multe biblii in chineza si tractate publicate in Malacca, pentru ca practic China era inchisa crestinilor. In Siam, Gutzlaff si-a incheiat colaborarea cu Societatea Germana de Misiune, ramanand in relatii bune cu aceasta.

Pentru ca invatase notiuni de baza in medicina si putea trata cateva cazuri de dependenta de opiu, si-a castigat popularitatea. Totusi, opozitia Bisericii Romano-Catolice si a cercurilor budiste, l-au fortat sa plece un an mai tarziu cand s-a dus la Malacca pentru a aranja tiparirea unei traduceri a Bibliei.

Aici s-a casatorit cu Mary Newell, in 1830, si s-au reintors la Siam. Au lucrat ca echipa traducand Biblia, scriind tratate si slujind oamenilor. Dar in februarie 1831, Mary a murit.

Desi castigase un camp de lucru promitator in Siam, Gutzlaff a decis sa plece in China. Hotararea sa a fost indelung criticata in Europa pentru ca nu se consultase cu consiliul bisericii care-l trimisese in misiune si scopul lui nu era cel de a intemeia biserici, ci de a imparti biblii si literatura crestina.

In iunie a plecat pe un vas comercial, imbracat ca un chinez, si a mers pana la Tientsin. In Macao, el a cautat sa convinga Compania Engleza India de Est sa faca comert si in alte porturi.

In 1832, a facut o alta calatorie pe coasta, pana in Coreea, intr-un vas al companiei. Acest lucru, din pacate, l-a facut sa combine misiunea cu interesele economice si politice. Autoritatile chineze au suspectat motivele misionarilor, problema ce a fost accentuata de cea de-a treia calatorie din 1833 la bordul unui vas englez de contrabanda.

Acest lucru a demonstrat cum lucrul individual, „de capul lui”, fara sfatul intelept al altora poate aduce necazuri. Cand te bazezi doar pe tine insuti nu poti fi sigur de calauzirea lui Dumnezeu.

In acest timp, si-a luat cetatenia chineza, si-a insusit limba si stilul de viata. In toate lucrurile el a incercat sa se identifice cu chinezii, sau asa cum Pavel spunea, s-a facut tuturor totul, ca sa castige pe unii dintre ei(1Cor.9v20-22).

A inceput sa faca tot mai multe calatorii spre interiorul Chinei. Credea cu tarie ca o modalitate foarte buna de a raspandi Evanghelia era prin traducerea bibliei, distribuirea de tratate si fondarea scolilor. A pus bazele unui jurnal in limba chineza si a unei societati care sa-i ajute pe chinezi sa invete lucruri folositoare din cultura europeana.

In 1834 s-a casatorit cu Mary Wanstall, o misionara engleza. In decembrie, cei doi s-au mutat la Canton, succedandu-l pe primul misionar protestant, Robert Morrison, fiind angajati ai Companiei India de Est, ca translatori. Desi acum avea un salariu regulat, Gützlaff nu mai putea calatori atat de mult pe cat dorea. Apropierea sa de autoritatile engleze, prin munca pe care o depunea, i-au compromis mai tarziu pozitia.

Dupa razboiul anglo-chinez din 1839-1842, cunoscut si sub numele de razboiul opiumului, China a devenit oarecum mai deschisa crestinilor.

In 1844, in Hong Kong, Gützlaff a lansat Uniunea Chineza, un proiect prin care crestinii chinezi sa raspandeasca Evanghelia in interiorul Chinei, in decursul unei generatii. El ii antrena pe predicatori si pe cei ce distribuiau literatura si apoi ii trimitea in orasele in care aveau acces.

In acelasi timp si-a revizuit traducerea Bibliei si a scris numeroase carti in engleza si chineza. A facut apel la cei de acasa pentru fonduri si pentru lucratori si, in 1847, primii lucratori germani au sosit in China. Dupa moartea sotiei sale s-a intors in Germania pentru a recruta noi lucratori.

In curand au inceput sa circule zvonuri cu privire la Uniunea Chineza, proiectul sau. Barfele care circulau pe seama sa ascundeau insa faptul ca Gutzlaff fusese inselat de lucratorii sai, care plecasera cu gentile pline de biblii, si se intorsesera cu jurnale de calatorie pe care n-o facusera niciodata si liste de convertiti care nu existau.

Isi luasera doar banii si traiau in minciuna. Gützlaff s-a intors in Hong Kong pentru a repune pe picioare Uniunea si pentru a dezminti zvonurile. Insa, in august 1851, a murit de guta reumatica si hidropizie.

Uniunea Chineza s-a desfiintat in curand. Adevarata implinire a visului lui Gutzlaff a venit in 1853 cand un tanar misionar, pe nume Hudson Taylor a ajuns in China. In 1853 el a fondat China Island Mission (CIM) care si-a modelat activitatea dupa exemplul lui Gutzlaff – identificarea cu chinezii, evanghelismul itinerant, distribuirea de literatura in interior si dependenta de credinta.

Cu siguranta, munca de pionierat si zbuciumul misionarului german n-au fost in zadar. Bursa regelui Prusiei pentru baiatul de 17 ani a fost frumos rasplatita printr-o Imparatie mult mai glorioasa.

Sursa: “Ambassadors for Christ” de Richard Pierard

Preluat din InfoMisionar, traducere si adaptare Mihaela Adam.

Binecuvantari pamantesti si ceresti .

Cu toata dragostea Insula Ekklesia

http://parereataconteaza1.wordpress.com