În anul 269 după Cristos, împăratul Marcu Aureliu a făcut un tratat cu Goţii, care au ocupat Dacia Traiană. Datorită acestui tratat, mulţi români au trecut în sudul Dunării şi au format Dacia Aureliană. Totuşi o mare parte de români, care erau creştini au rămas în Dacia Traiană, deci, pe pămîntul României de astăzi. G. M. lonescu în cartea sa "Istoria Bisericii Românilor din Dacia Traiană", 1905, paginile 134 - 135, zice: "Biserica n-a ţinut socoteală nici de frica administraţiunii romane, nici de invaziile vijelioase ale barbarilor, ci liniştită şi fără zgomot a anunţat împărăţia lui Dumnezeu, a predicat resignaţiunea, i-a inspirat pacienta, a învăţat blîndeţea, umilinţa şi dulceaţa, i-a întărit în abnegaţiune, i-a învăţat să fie caritabili, le-a desţelenit minţile, le-a conservat tot ce se putea scăpa din mîinile barbarilor, cele mai preţioase odoare: limba şi naţionalitatea lor".