Tufele

Tufele în toamnă sânt mai roditoare
Ele-s încărcate cu ce trebuie cules
Unele-s crescute pe dealuri pe ogoare
Altele-s crescute-n locul cel ales

În ele se coc roada binecuvântată
Fie de fasole roşii sau ardei
Natura pare de Dumnezeu ajutată
Ca să aibă şi cel de la bloc şi cel de la bordei.

Când El îşi întinde mâna cu putere
Satură după dorinţă tot ce are viaţă
El ne creşte a noastră avere
Şi-n Cuvântul Său El ne învaţă.

În oameni e mulţumire şi apreciere
Şi-n timpul de iarnă noi vom face faţă
Căci Dumnezeu e mângâiere
Şi-n Cuvântul Lui este povaţă

El dă mai mult decât putem culege
Şi cea ce rămâne ne spune că-i belşug
Avem din plin de unde alege
Că-i anul binecuvântat de la spic şi pân la rug.

Belşugul lasă-n urmă atâta mulţumire
Şi oameni-s mai buni şi mai înţelegători
E mult de lucru dar şi dăruire
Căci Dumnezeu ne vrea mereu folositori.