În faţa Dragostei

În faţa Dragostei şi slavei Tale
Mă-nclin Doamne cu reverenţă,
Spre cer mi-ai pregătit o cale
Să merg cântându-Ţi Osanale,
Că-n Jertfă îmi oferi clemenţă!

Mă-nchin plecat, şi-n umilinţă
Fierbinte ruga-nalţ spre Tine,
De unde aştept cu prisosinţă
Un semn la-a Ta făgăduinţă,
Răspuns că Te-nduri de mine!

Să nu mă laşi în vremuri grele
De încercări aspre, în furtuni,
S-asculţi Doamne rugile mele
La Tine când se-ndreaptă ele,
Ca nedreptatea să-mi răzbuni!

Pe nimeni astfel pentru sprijin
Eu nu îl chem pe calea vieţii,
Ci doar Tu singur, în glas blajin
Să-mi dai forţe-n bezna ceţii
Spre zori de ziuă, ai dimineţii!

Ascuns sub pavăza cea Sfântă
Pe cap luând coiful mântuirii,
Să-mi dai puteri în lupta cruntă
Cu firea veche, de-a fi-nfrântă,
Prin Jertfa-Ţi mare a răstignirii!

În faţa Dragostei şi slavei Tale,
Mî-nclin Doamne cu reverenţă
Spre cer mi-ai pregătit o cale
Şi merg cântându-Ţi Osanale
Că-n Jertfă îmi oferi clemenţă!

Flavius Laurian Duverna
09 august 2011