Sora Ghenea...
Autor: Costache Ioanid
Album: Porumbite Albe
Categorie: Incurajare


SORA GHENEA...

Surioara, sora Ghenea,
unde-s anii de-altadata?
oare linistea nu-ti pare
impietrita si ciudata?
Scurt ti-a fost pe cer seninul,
pe cand nori au fost intruna.
Te-astepta pe brazda spinul
si-n gradina matraguna.
Cand la camp si cand pe coasta,
n-aveai timp sa stii ce-i lenea;
Mama, leleo, tu nevasta,
mai femeie, sora (Ghenea)!
Pruncii, vatra, graul boii,
toate te chemau deodata;
si pe vale papusoii,
si copii din covata;
Toti strigau ca la reduta;
dar la cine sa iei seama?
Tu esti una, nu o suta,
intr-o clipa toate-s iama!
Ori la camp s-alergi mai bine,
ori la rau cu inul copt?
ori sa speli la balii pline?
Opt au fost aici cu tine,
Canda sa mergi la Casa Sfanta?
Cand Cuvantul sa-l citesti?
Numai cat deschizi Scriptura,
tipa cat ii tine gura
doi sau trei, pe la feresti...
Apoi iar citesti cu teama
Lupta de la Ierihon
dar cand zidul se sfarama,
striga Ilenuta: "Mama,
mi-a dat Victor c-un pripon!"
Stau in siruri de bataie
filisteni si Israel.
Grea rusine, greu macel.
Dar deodata, de pe-o claie
_ Mama, tipa Nicolae,
uita-te la Ionel!
Numai noaptea... cateodata...
te uitai cu atata dor
cum dormeau toti opt gramada,
linistiti si fara sfada,
fara pumnii din ograda,
ca opt pui in cuibul lor...
Si-acum puii tai zburara
si sta cuibul fara pui.
Iar maicuta se tot mira:
- N-au fost opt?
Dar unde-s doara?
Uite ca nici unul nu-i.
Stai pe prispa singurica.
- Victor...Mircea... spui domol.
- Neculai si Vasilica...
Ionel si trei copchile.
Si-acum... nu mai ai nimica...
nici tu prunci... si nici tu zile...
N-a ramas nimic din stol.
Numai fulgi de randunica.
Anii-au nins si esti bunica...
Puii-s mari si cuibu-i gol...
Mama Ghenea, maica buna,
vine-o sfanta primavara,
cand cu cei care zburara
vom fi iarasi impreuna,
sus in a veciei tara...
Si cand toate vor fi gata,
cand se va-mparti rasplata,
iti va spune IMPARATUL:
- Sora Ghenea, surioara,
vezi ce snopi de piatra rara?
Azi a voastra-i bogatia!
Jumatate ia barbatul,
jumatate ia sotia.
- Jumatate? Eu saraca?
Eu...trei fete...baieti cinci,
numai sapa si pelinci...
- Jumatate, scumpa Mea.
Caci a fost si rugaciune,
si credinta si minune,
dar a fost si truda ta!

AMIN
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/78449/sora-ghenea