Cucoşii nu ne-or zgudui...
Autor: Victor Bragagiu
Album: fara album
Categorie: Zidire spirituala
Cucoşii nu ne-or zgudui
Din paşii grei prin tină
Când zorii zilei vor veni-n
Căldură şi lumină.
Vom admira cu ochi uimiţi
Minunea Dimineţii
Căci n-am putut visa prin minţi
Atâta frumuseţe.
Pe paloşul său rezemat,
Cu coiful tras pe frunte,
Oricare-a Domnului soldat
Va sta pe vârf de munte.
Complet în noapte dezvăţaţi
De a a vorbi-n degeabă
Ne-om saluta fraţi între fraţi
Laconic, fără grabă.
Atunci doar vom putea vedea
Ce ne e scris pe faţă
Căci fiecare se ştia
După Credinţa-n Viaţă.
Şi neştiind ce-i de făcut
De-acum în mai departe
Jeli-vom fraţii ce-au căzut
În mijlocul de moarte.
Privind în urmă fără glas
Spre noaptea cea abruptă
Ne-om aminti de orice pas
Ce l-am avut în luptă.
Cum zgâriam muşcând pământ
Săgeata când ne-nfipse,
Dar ridicaţi iar de Cuvânt,
Credinţă şi de vise.
Cum ne-aruncam în lupte iar
Spre lighioane toate,
Cuţitul laş de cărturar
Cum ne lovea din spate.
Când lăcrimând neauzit,
Târând înspre lumină
Un frate care a murit
Nesuportând veninul.
Cât am sperat nădăjduind
Când ziua s-a aprinde…
Acum timizi şi neştiind
Ce am putea-ntreprinde.
Şi dacă Domnul ne-a ruga
În luptă să ne-ntoarcem,
Noi uşuraţi vom spune:”Da!!!”
C-om şti iar ce să facem.
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/78575/cucosii-nu-ne-or-zgudui