Isuse Doamne, pentru mine
băuşi al morţii-amar venin,
ca eu acum crezând în Tine
iertat să fiu, iertat deplin.

Prin moartea Ta trăiesc Isuse,
pe veci scăpat de orice chin;
fiindcă Tu mi-ai dus osânda,
eu sunt iertat, iertat deplin.

Iubirea Ta şi Adevărul
îmi toarnă inimii alin,
prin dulcea pace-a-ncredinţării
c-am fost iertat, iertat deplin.

Ce dulce şi uşoară-i crucea
când azi, de bucurie plin,
trăiesc şi umblu prin credinţa
c-am fost iertat, iertat deplin.

Ce dar să-Ţi pot aduce, oare,
acolo Sus când am să vin
atât de vrednic şi de mare,
c-am fost iertat, iertat deplin?

O, n-am să-Ţi dau decât un suflet
cu mult mai alb ca orice crin;
tot Cerul va slăvi iertarea
ce-o poţi Tu da — şi-o dai deplin.