A fost odata un om ce avea patru fii pe care a vrut sa-i invete sa nu mai judece pripit lucrurile. De aceea, i-a trimis pe fiecare pe rand, cate un anotimp sa priveasca un par.

     Pe primul l-a trimis iarna, pe al doilea primavara, al treilea vara iar pe mezin, toamna.

     Cand au revenit, i-a adunat si i-a pus pe fiecare sa descrie ce au vazut.

     Primul a zis ca era urat, cu crengi golase, intoarse si rasucite.

     Al doilea ca era acoperit cu muguri verzi si promitea mult...

     Al treilea spuse ca era plin de flori ce raspandeau un dulce parfum cum nu mai vazuse pana atunci.

     Al patrulea a fost de acord cu toate acestea si a adaugat ca era incarcat de fructe coapte, implinit si plin de viata.

      Omul le-a explicat atunci ca toti au dreptate, pentru ca fiecare a vazut doar un anotimp din viata pomului fructifer.

      NU POTI JUDECA PE NIMENI CUNOSCANDU-I DOAR O ANUMITA PERIOADA.