Frați zgărciți

Cănd străngi comori pe acest pământ
Să te gândești ce zice Cel Prea Sfânt
Când zice despre ochiul rău
Să te gândești cum este al tău.

Când sânt flămânzi și desbrăcați
Și tu nu ai milă de frați
Când sânt văduve și orfani
Și tu ai o mulțime de bani.

Să te găndești ce zice Dumnezeu
Când cei flămânzi sânt la cheremul tău
Și tu nici nu-i plătești de ajuns
Ci le mai ei ce au ei și pe ascuns.

Iar altora le spui cu îngânfare
La muncă dacă vrei să ai mâncare
Că asa și tu prin muncă ai dobândit
Ceea ce ai acum agonisit.

Dar oare tu prin muncă averi ți-ai făcut?
Sau Dumnezeu ți-a dat de la început
Și te-a ales pe alții să-i hrănești
Ca împreună cu ei tu să trăești.

Nu ăsta-i scopul cel mai nobil pe pământ
Să dai celor ce-ți zice Duhul Sfânt
Nu să te închizi într-o zgârcenie ciudată
Și să disprețuiești lumina adevărată.

Aș vrea ca ochiul tău să fie sănătos
Cu dragoste de frați să-l slujești pe Hristos
Să-ți strângi comori în cer nu pe pământ
Că așa ne spune Domnul prin Cuvântul Sfânt.

Să dai celor ce le datorezi
Ca să începi și tu din nou să vezi
Lucrările ce aduc mereu doar bine
Și să ajungi în cer împreună cu mine.