Umilinţa, înaltă treaptă
Autor: Toma Coca
Album: Iubire infinită
Categorie: Zidire spirituala
Umilinţa, înaltă treaptă

Cine poate să-nţeleagă
Fraţilor, această treaptă?
Când te uiţi în adunare,
Caractere diferite,
Idei mult mai iscusite,
Fiecare-n felul lui...
Când din Biblie vorbesc,
Fiecare-i mai ştiut,
Pregătit şi mult mai sus.
Mulţi din noi nu înţeleg
De fapt, cum e umilinţa.
Mulţi confundă această treaptă.
Şi-l auzi, zicând răstit:
- Umilit? Doar nu-s tâmpit!
Fraţii mei, ascultaţi bine,
Umilinţa nu-i prostie!
Când Isus cu ucenicii
După Cină S-a încins,
Umilit S-a aplecat;
Picioarele ucenicilor le-a spălat.
Spuneţi dragi mei acum,
Ziceţi voi, ce-a fost atunci?
Eu zic: "A fost umilinţă!"
Ca să înţelegem noi
Că de fapt, suntem la fel
Chiar dacă din întâmplare,
Intâlnim fraţi mai vânjoşi.
Chiar dacă ştiu mai puţine,
Dar sunt mândrii şi făloşi.
Tu, care vrei veşnic pacea,
Fii dară şi înţelept!
Vorbeşte-i cu a ta blândeţe.
Smerit, tu să-l faci să vadă
Pe ce treaptă a ajuns.
Tu, cu Duhul lui Isus,
Ajută-l să se coboare
Din a mândriei treaptă,
În umilinţă şi ascultare.
Frate, fă-o, că nu-i rea!
Treapta umilinţei tale,
E de fapt, cea mai înlta.
Şi- apoi celelalte trepte,
Să le ai veşnic ca roade.
Nu te lipsi de nimic.
Însă umilinţa frate,
Rămâne treapta înaltă.
Umilit, suporţi orice.
Umilit, te rogi cu har.
Umilit, nu te înalţi.
Umilinţa-i treapta frate,
Care pe vârf te înalţă.
Ea ţi- aduce fericirea,
Pace-n casă, mântuirea.
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/80456/umilinta-inalta-treapta