E singurul!
Autor: Emanuel Adrian Vlaicu
Album: Salvat prin har
Categorie: Paște
Pe dealul Golgota, urca
Isus, păşind cu greu şi trist,
Privind poporul cum striga:
„La moarte azi cu falsul Crist!”...
Sudoarea frunţii se unea
Cu lacrimi de durere...
Poporul Său nu-L cunoştea!
Isus urca-n tăcere...
De spini cunună, El purtând,
Şi-o cruce grea pe umăr,
Lovit de bice şi primind
Batjocuri fără număr,
Privea la lupta ce urma,
La muntele cel groaznic!
Pacatul tot ce va lua
Şi-l va plăti napraznic!
Ajuns pe culmea dealului
Sub raza soarelui din nori,
Privind la voia Tatălui,
Alese drumul de orori...!
Păşind spre cruce, S-a lăsat
Legat de lemnul rece.
Şi patru cuie-au sfâşâiat
În carnea unui rege!
Privea mirat şi Lucifer
Cum se lăsa Preasfântul,
Să intre-n marele mister,
Sa cumpere Pământul!
Şi sta` Isus pe crucea grea,
Plângând cu lungi suspine...
Avea păcatul tot sa-l ia
Şi să îl poarte-n Sine!
Rânjea din umbră Belzebut
Cu-ai săi supuşi, cu ură...
Şi era sigur c-a putut,
Pe Domnul, să-L răpună!
Şi cerul tot s-a-ntunecat
Şi s-a făcut ca zgura!
Pământul s-a cutremurat,
Şi s-a-nfiorat natura!
În jurul sfântului Isus,
Toţi demonii, stau gata
Să-L vada cum, căzând răpus,
Le-a triumfat armata!
Din cer, şi îngerii, privesc
Cuprinşi de mare spaima!
Păcatele în munte cresc
Şi creşte-a morţii faimă!
Iar Lucifer privea cu foc
La Domnul, cum slăbeşte!
Se bucura din al său loc
Văzând cât îndrăzneşte...!
Însă un vuiet cum n-a fost,
Şi-un trăsnet totul rupe!
A fost plătit cu-al vieţii cost
Păcatul tot din lume!
„În mâna Ta Ma-ncredinţez!”
Răsună lung şi tare!
Un glas ceresc în univers
Străbate-n depărtare!
Şi-apoi o şoapta de erou
Cutremură înaltul:
„S-a isprăvit...” şi un ecou
Sfărâmă lung şi latul...!
Astfel muri Isus, cândva,
Răscumpărând Pământul!
Şi tot Pământul va putea
Să vină la Preasfântul!
A fost păzit într-un mormânt
Ca nimeni să nu-L scoată!
Dar, a-nviat! Căci El e sfânt!
Şi a ieşit îndată!
E singurul ce a murit
Şi a-nviat! Se ştie!
E singurul ce S-a jertfit
Şi ne-a salvat din glie!
Atâţi profeţi s-au ridicat
De-atunci şi-n aste` zile...
Şi toţi pe rând s-au proclamat:
„Mesia! Cel ce vine!”...
Dar, au murit chiar toţi, pe rând,
Şi n-a-nviat niciunul!
Au stat în juru-le-asteptând,
Dar, s-a ales doar fumul!
Şi alţii chiar de n-au venit,
Ca Domnul iar, în viaţă,
Poporul tot le-a mai slujit
Cu-a rătăcirii nuanţă!
Însă noi ştim şi proclamăm:
Isus Hristos trăieşte!
Şi noi pe El Îl aşteptăm,
Chiar rău-n jur de creşte!
Chiar Lucifer când ne stă-n drum
Cu toat-a lui armată!
Noi ştim: Isus a făcut scrum
Puterea lui odată!
E singurul care-a-nviat!
Isus! Şi azi trăieşte!
E singurul ce-a triumfat!
Isus Hristos domneşte!!!
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/80982/e-singurul