"Mai bine ce vezi cu ochii decat framantare de pofte neamplinite; si aceasta este o desertaciune si  goana dupa vant"

(Eclesiastul 6;9)

PARADOXUL VREMURILOR NOASTRE

Avem cladiri mai mari, dar suflete mai mici.

Autostrazi mai largi, dar minti mai inguste.

Cheltuim mai mult, dar avem mai putin.

Cumparam mai mult dar ne bucuram tot mai putin.

Avem case mai mari, dar familii mai mici.

Avem mai multe accesorii electro-casnice dar mai putin timp.

Avem mai multe functii, dar mai putina minte.

Avem mai multe cunostinte, dar mai putina judecata.

Mai multi experti si totusi mai multe probleme.

Mai multa medicina dar tot mai putina sanatate.

Cheltuim prea nesabuit si radem tot mai putin.

Conducem prea repede si ne enervam prea tare.

Ne culcam prea tarziu, ne sculam foarte obositi.

Citim prea putin, ne uitam mult la televizor si ne rugam mult prea rar.

Vorbim prea mult, iubim mai rar dar uram destul de des.

Am ajuns pana pe luna dar avem probleme cand traversam o strada.

Am curatat aerul dar am poluat solul.

Am cucerit atomul dar nu si prejudecatile noastre.

Scriem mai mult dar invatam tot mai putin.

Planuim mai multe dar realizam foarte putine.

Am invatat sa ne grabim dar nu stim sa asteptam.