Omul, e ca o suflare ,
Ca o umbră trecătoare.
Zilele lui? ca o iarbă,
Care-a încolţit degrabă.

Ca o floare de pe câmp,
Când este suflată-n vânt.
Frunză verde la culoare,
Ce se uscă-apoi şi moare.

Fără Domnu-i pai uscat,
Ce în foc e aruncat.
Abur,care în tăcere,
S-a văzut puţin şi piere.

E un vierme nu un om,
E nimica,e un ciob.
E o mână de ţărână,
Modelat de a Sa mână.

Anii vieţii-s trecători,
Ca un sunet călător.
Paşii vieţii de pribeag,
Tu-i numeri Isuse drag.
.
Fără Tine n-am valoare
Când mă laşi în încercare.
Dar cu Tine de-s unit,
Eu sunt aur curăţit!

Eu nimic sunt fără Tine,
De e greu,sau de e bine.
Viaţa,este foarte scurtă,
Dar şi cu durere multă.

Templu-i ca orice clădire,
N-are preţ,n-are sfinţire
Valoarea,de decis e greu,
E Slava lui Dumnezeu!

Chivotul,chiar dac-a fost,
Nu avuse nici un rost.
Când Legile i s-au pus,
El a fost sfinţit de sus.

O hârtie importantă,
N-are preţ neştampilată.
La fel eşti şi tu creştine,
Fără Duhul Sfânt în tine!

Astăzi tu să te trezeşti!
Cu Isus să te uneşti!
Cere-L tu stăruitor
Şi-o să fi nemuritor!
Amin