Un stalp de nor sa fie harul Tau?
Si noaptea ocrotire stalp de foc?
Si-n loc de un razboi dulce pustia...
...E harul Tau toate acestea la un loc?

Si pe cei dragi ca i-ai luat la Tine,
Sa credem ca e harul Tau?
Si noi sa plangem ca lsrael in pustie
Cand Moise ducea oasele lui Iosif, patriarhul sau?

Sa credem ca e harul Tau cand boala
Mai tintuieste cate-un frate drag la pat?
Sau cand copii sarmani nu-si afla painea,
Unde e harul Tau bogat?

...Am incercat sa plec si norul Lui sa nu ma infasoare
Si noaptea sa imi fie bezna, fara stalp de foc
Sa vad! Nu-i har? Nu-i Dumnezeu acolo?
...Si cum am plans cu-amar, ca Petru langa foc...

O, Doamne, grea ne e pustia
Cu grijuri, cu nevoi, cu vaduve, cu-orfani,
Cu boli, durere, plans si cantec
Cu psalmi, cu car de biruinta asteptat de ani...

E harul Tau, o stim prea bine
Si toate-acestea la un loc
Ne-apropie mai mult de tine
Si dragostea acoperita de cenusa ne ia foc!

Privim 'nainte: Iata Canaanul,
Trecem lordanul ca losua cu chivotul
Si-ti multumim ca in pustia lumii
Norul sau stalpul cel de foc e harul Tau, e totul!