Trăiesc acum o bucurie sfântă
cu Dumnezeul meu pe drum.
Umblarea în prezenţa-I, mă încântă…
n-am să renunţ la asta nicidecum!

Am înţeles într-un târziu pe Cale
că eşti biruitor când te smereşti.
Atunci te-mbogăţeşte El cu ale Sale
trăiri şi daruri mari, Dumnezeieşti.

Când mistuit de dor alerg-nainte
să mă jertfesc alături de ai Săi,
iubirea-I mă-nfăşoară fără de cuvinte
şi mă ridică-n duh deasupra celor răi.

În vale bat furtuni devastator de tare
ce mă izbesc ades năucitor,
dar duhul meu nu mai e jos în vale
ci e pe înălţimi cântând biruitor!

Nu pot să înţeleg cum m-a orbit Satana
c-am stat atâţia ani robind la porci.
Golit de tot ce-i bun, sorbind din hrana
care mi se servea-n mizere troci.

Dar într-o zi s-a îndurat Stăpânul
şi m-a primit ca fiu risipitor….
El mi-a schimbat pe veci destinul
şi m-a făcut să ard de atunci de dor.

Azi mână-n mână cu iubirea,
păşesc pe drumul vieţii-ncrezător.
şi î-L slujesc, aceasta mi-e menirea
Să fiu mereu supus şi ascultător.

Zalau, 23 0ct 2011