"Dar Ioan cauta sa-l opreasca. "Eu , zicea el, am trebuinta sa fiu botezat de Tine si Tu vii la mine?" (Matei 3:14)


Versetul acesta este inclus in pasajul care vorbeste despre botezul Domnului Isus. Cuvintele de mai sus apartin lui Ioan Botezatorul. Cu greu a putut Ioan fi convins ca sa implineasca cu Domnul Isus ceea ce trebuia implinit.

1. A fost o instanta care a dovedit marea umilinta a Domnului Isus atunci cand El s-a oferit sa fie botezat de Ioan, ca El, Cel ce n-a cunoscut pacatul sa fie botezat cu botezul popcaintei. Dar observati ca dupa ce Domnul Isus a fost botezat, El a inceput sa predice umilinta. A predicat-o prin exemplul personal, a predicat-o tuturor si in special la tinerii misionari (apostolilor). Domnul Isus a fost desemnat sa se bucure de cea mai mare onoare, cu toate acestea, primul Lui pas in lucrarea divina a fost sa se smereasca pe Sine Insusi. Aceia care vor sa se ridice sus trebuie sa inceapa de jos. Inainte de onoare este umilinta.

2. Acest act al Domnului Isus a fost si o portiune de respect data lui Ioan, de aceea a venit la el. Aceasta a fost ca si o rasplatire a binelui sau serviciului pe care Ioan l-a facut pentru Isus, prin anuntarea venirii Lui in lume. Acei care-L onoreaza pe Dumnezeu vor fi onorati de Domnul. Obiectiunea pe care Ioan a facut-o fata de Domnul Isus a fost ca si cea a lui Petru cand nu s-a lasat sa i se spele picioarele de catre El (Ioan 13:6-8).

Bunavointa plina de gratie a Domnului Isus este asa de surprinzatoare. Ea apare la inceput incredibila credinciosilor tari in credinta, asa de profunda si misterioasa, caci chiar si cei care ii cunosc gandul Lui nu pot gasi degraba insemnatatea gratiei Lui fata de ei. In modestia lui, Ioan a crezut ca aceasta este o onoare prea mare pentru el ca s-o primeasca si el i se adreseaza Domnului Isus cum mama lui, Elizabeta, s-a adresat Mariei, mama Domnului Isus (Luca 1:43). Cu toate ca Ioan isi facuse deja un nume si era cunoscut si respectat in Israel, il vedem cat de umil este totusi. Dumnezeu are si mai multe onoruri in rezerva pentru aceia al caror duh continua sa fie smerit atunci cand reputatia lor incepe sa creasca.

3. Ioan a crezut necesar ca el are nevoie de botez. "Eu am trebuinta" ca sa fiu botezat de Tine cu botezul Duhului Sfant, botezul de foc. Ioan s-a umplut de Duhul Sfant inca din pantecele mamei lui. Cu toate acestea recunoaste ca el are nevoie sa fie botezat cu acest botez. Cei ce au mai mult din Duhul Sfant, in timp ce ei sunt aici pe pamantul acesta, in aceasta stare imperfecta, vad ca au nevoie de mai mult si au nevoie sa ceara de la Domnul Isus.

Ioan a avut nevoie sa fie botezat, cu toate ca era cel mai mare om care s-a nascut vreodata dintr-o femeie. Dar pentru ca a fost nascut din femeie, el este poluat ca si toata samanta lui Adam si a avut nevoie de curatire. Sufletele cele mai curate sunt cele mai sensibile la impuritatea ramasa in firea lor si cauta cu mai multa ardoare curatenia spirituala. Ioan a avut nevoie sa fie botezat de Isus. Noi avem nevoie de curatirea pacatelor si numai El este Cel ce poate face asta pentru noi. Nimeni altul nu o poate face decat El si trebuie sa fim curatiti, ori altfel nu suntem cum trebuie. Cel mai bun si cel mai sfant dintre oameni are nevoie de Cristos si cu cat sunt mai curati cu atat mai mult vad ca au nevoie de mai multa curatire.

4. Desi Ioan pana acum se ocupase de sufletele altora acum il vedem preocupandu-se de sine. Aici este o avertizare pentru pastorii si slujitorii Evangheliei care predica altora si boteaza pe altii. Ei ar trebui sa se preocupe ca sa-si predice si lor insasi, ei sa fie botezati cu Duhul Sfant. "Ia seama la tine insuti" si mantuieste-te pe tine insuti (1Tim.4:16).

Este preocuparea noastra de a vedea pe altii mantuiti mai mare decat a lua seama la noi insine mai intai? Vedem si cunoastem care este nevoia noastra cea mai mare?