Citind Scriptura de mic, Timotei a avut o viaţă binecuvântată datorită influenţei scrierilor sfinte.
Bunica i-a fost alături.
Oare noi ca părinţi, bunici, ne gândim vreodată la responsabilitatea ce o avem faţă de copii verificând cărţile citite sau necitite chiar...?
Într-un spital, o tânără de 22 de ani era pe moarte. La patul ei stătea mama. Când fiica îşi reveni pentru câteva clipe spuse cu glasul stins:
- Mamă, ştii ce m-a distrus?
Mama nu dădu răspuns gândindu-se la viaţa stricată a fiicei ei.
- Mamă,...ceea ce m-a stricat... a fost acel roman...pe care tu mi l-ai dat să-l citesc la 16 ani... îţi aminteşti?
Apoi numi titlul romanului.
Da, din nefericire, aşa a fost: acel roman pe care mama l-a considerat inofensiv şi l-a oferit fiicei spre citire, a fost asemeni unei călăuze nepotrivite.
Ce lovitură de pumnal pentru inima ei de mamă! Ce mult condamna acum nepăsarea ei de neiertat!
Ea era cauza morţii fiicei ei şi a pierzării veşnice!
Ce citesc copiii noştri?
Din pruncie cunoşti Sfintele Scripturi, care pot să-ţi dea înţelepciunea care duce la mântuire. 2 Timotei 3.15