"Nu mustra pe un batjocoritor, ca sa nu te urasca; mustra pe cel intelept si te va iubi" (Prov. 9:8).

Ce-i de facut in cazul cand esti tras pe sfoara si oamenii incearca sa profite de tine? Am dat un exemplu cu ceea ce s-a intamplat la lucru. Dar sunt cazuri cand se intampla chiar si intre frati, sa abuzam de increderea acordata. Ce este de facut in cazul in care ai de lucrat cu astfel de oameni? Nu toti fac fata la frustarile si potentialul de conflict care exista in astfel de situatii. Sa incercam sa rezolvam situatia intre noi, nu totdeauna reusim fara cearta si fara a ne face dusmani. Atunci cum putem proceda? In cazul meu, dupa ce m-am rugat ca sa nu fiu sub impulsul resentimentelor, am spus sefului meu cum stau lucrurile si ziua urmatoare mi-a dat altceva de lucru.

In situatii ca acestea, in orice cadru sau anturaj s-ar intampla este bine sa vorbim Sefului nostru cel mare, lui Dumnezeu despre oamenii care ne dezamagesc. Cand noi ne plangem oamenilor despre oameni, aceasta poate sa dezvaluie ceva si din caracterul nostru. Tonul cu care spunem, cuvintele pe care le alegem poate trada ceea ce suntem cu adevarat inlauntru. Dumnezeu ingaduie aceste lucruri, cum am mai spus, cu un scop in viata noastra. El poate schimba inima potrivnicilor sau dusmanilor nostri.
Inteleptul Solomon spune ca batjocoritorului, celui fara frica de Dumnezeu, nu-i place mustrarea. Numai inteleptul poate sa profite dintr-o mustarare sau certare.

Uneori este bine sa raspundem nebunului dupa nebunia lui, spune tot Solomon, dar este bine sa nu le raspundem ca nu cumva sa ne facem si noi cu ei. Cea mai buna arma de razbunare este sa facem bine celor ce ne fac rau atunci cand ni se da prilejul si astfel le punem carbuni aprinsi pe cap. De ce spune Pavel ca prin a face bine le gramadim carbuni aprinsi pe cap? De ce nu in san sau in poala? Pentru ca atunci cand le facem bine dupa ce ei ne-au facut rau, le dam serios de gandit. Se vad pe ei de ce sunt in stare si vad cum noi procedam cu ei, dovedindu-le ca nu-i uram ci le vrem binele.

Avem nevoie de multa intelepciune ca sa stim cand sa vorbim si cand sa tacem. Sa tacem cand este vorba de noi si sa vorbim cand trebuie sa spunem adevarul si sa aparam dreptatea si reputatia Numelui lui Dumnezeu pe care suntem pusi sa-L reprezentam in lume.

Sa stiu sa tac cand Iuda-ntreaba
De Tine si de Ghetimani
Sa nu te vand c-o sarutare
Sa nu-Ti vand taina la dusmani.
Dar si sa spun cand orbii-ntreaba
De Tine pe ce drum cobori
Ca toti sa-Ti iasa inainte
Si sa se-ntoarca vazatori.

Ajuta-ma sa stiu, cum Tu doresc sa fiu
Cand sa vorbesc si cand sa tac, ca voia Ta s-o fac.
Iar celui ceti arunca a clevetirii piatra
Da-i painea rugaciunii si-a dragostei ce iarta.

Doamne Isuse, ajuta-ma sa am intelepciune ca sa castig pe cei ce nu te cunosc pentru Tine.