CE-ADÂNCĂ ŢI-E IUBIREA...

Ce-adâncă Ţi-e iubirea
O, Tată venerat
Ne protejezi slujirea
Ne-ajuţi să-nvingem firea,
S-avem un trai curat.

Ne dai din abundenţă
Din veşnicul hambar
Nu vrem independenţă
Ci scumpa Ta prezenţă
Învăluită-n har.

Ne scoţi din stări precare
Din beznă, din neant
Şi iar dai sărbătoare
Cu multă-nviorare
Şi-un suflu penetrant.

Când traversăm pustia
În drumul spre Canaan
Cu noi cânţi simfonia
Vedem cum prietenia
E scopul Tău uman.

Săgeţi de sunt lansate
Spre locul unde stăm
Puternicele-Ţi braţe
Le-nlătură pe toate
În Tine-avânt aflăm.

Când vine dimineaţa
Vedem, iar, că eşti bun
Cuvântu-Ţi dă povaţa
Să-nvingem gerul, ceaţa,
S-avem sistem imun.

Că, zilnic, bunătatea
Se înnoieşte – ştim
Ne ştim prioritatea:
Să-Ţi dăm întâietatea,
Pe veci, să Te cinstim.

Ce-adâncă Ţi-e iubirea
Ce o reverşi de Sus!
Ne-a transformat gândirea
Să ştim ce-i Nemurirea,
Să ştim Cine-i ISUS.

14 Noiembrie, 2011