Debora
Autor: Pavel Mariana Florica
Album: Femeile Bibliei
Categorie: Diverse
Debora
Judecători 4,5.



În vremuri de-asuprire grea,
Când Israel nu vrea s-asculte
De Dumnezeu şi voia Sa,
Ci au făcut păcate multe,

Şi Dumnezeu i-a pedepsit:
Asupra lor, mulţi prădători
Să-i chinuiască au venit.
Apoi, le-a dat judecători

Care îi învăţau din nou
De Dumnezeu cum să asculte,
Să se ferească de ce-i rău
Şi pe vrăjmaşi cum să-i înfrunte.

Dumnezeu are calea Lui
Când din necaz vrea să te scape.
Izbânda e a Domnului!
Şi e de tine-aşa de-aproape!

Aşa a fost şi-n Israel,
Făcând dreptate tuturora,
Când între Rama şi Betel
Stătea şi judeca Debora.

Ea n-avea slugi, n-avea nimic;
Nici vre-un palat, nici sală mare,
Ci sta smerită sub finic,
Deşi era judecătoare.

Dreptatea o-mpărţea la fel,
Aşa cum Domnul o-nvăţase.
Şi celor mari, din Israel
Şi celor mici, căci ea luase

Legile drepte din Scripturi
Iar Domnul îi vorbea întruna,
El îi dădea învăţături
Şi sfaturi drepte, totdeauna.

Deşi era atât de greu,
Căci era timp de răzmeriţă,
Tocmai atunci, El, Dumnezeu,
Le-a pus în frunte-o proorociţă.

Bărbaţi viteji, n-au îndrăznit
Să salte capul din robie,
Căci împăratul canaanit
Care de luptă-avea vreo mie.

Osteni viteji, nenumăraţi
Şi-arme-avea şi cutezanţă;
De-asta, evreii-nfricoşati
Răbdau sub jug, fără speranţă.

Însă, atunci când s-a sculat
Debora, ca o bună mamă
Şi lui Barac, când l-a chemat,
I-a zis: "Să nu îţi fie teamă,

Căci iată Domnul ce mi-a spus:
“Ia zece mii de-ostaşi cu tine
Şi pe Tabor, urcă-te sus
Iar Eu, voi trage către tine

Toată armata de duşmani
Şi astăzi, ţi-o voi da în mână,
Chiar dacă douăzeci de ani
V-au asuprit, n-o să rămână

Nimic din jugul de oţel".
Însă Barac n-a vrut să plece
Singur, ci a luat cu el
Şi pe Debora, se-nţelege!

Căci omeneşte nu era
Posibil, ca să biruiască!
Doar Dumnezeu, vorbind prin ea,
Ar fi putut să-i întărească

Şi să le dea victoria.
Aşa a fost. Domnul, în mână
Le-a dat putere şi cu ea
Au biruit oastea păgână.

Au fost cu toţi eliberaţi
Şi au scăpat de apăsare.
Dar printre toţi acei bărbaţi
Viteji şi cu-aşa faimă mare,

Care au fost biruitori,
Iar viaţa lor a fost vestită
Şi scrisă în "Judecători",
E şi Debora amintită.

Căci Dumnezeu cel iubitor
Acelaşi e cu fiecare.
El nu este părtinitor!
Aceeaşi binecuvântare

Dă tuturor: femei, bărbaţi,
El diferenţă nu va face.
De cred în El, toţi sunt salvaţi
Şi vor avea în suflet pace.

Căci Domnul ne-a iubit pe toţi
Atât de mult, c-a dat la moarte
Pe Fiul său neprihănit
Ca să ne mântuie de moarte.









Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/85128/debora