Naşterea lui Isaac
Genesa cap. 21

Sara era însărcinată
Ce-a promis Domnul, s-amplinit
Deşi-avea vârstă înaintată
În dar, un prunc mic a primit

Isaac era numele lui
Dar Sara era întristată
Avram mulţumea Domnului
Dar, soaţa-i era ruşinată

Agar şi Ismael râdeau
Căci Sara era prea bătrână
Chiar la ospăţul ce-l dădeau
Avram și cu a ei stăpână

Sara, lui Avram i-a cerut
Ca pe Agar s-o izgonească
Căci al ei fiu ce l-a născut
Cu Isaac, nu să moştenească

Avram era iar întristat
Ca pe Agar s-o izgonească
Un burduf cu apă i-a dat
Agar, s-a dus să rătăcească

Dar Domnul lui Avram promite
Griajă Agarei, va purta
Şi niciodată n-o să uite
Va înmulţi sămânţa sa

Şi Domnul pe Avram încearcă
Ca pe Isaac să îl jertfească
El cu putere se încarcă
Merge pe Domnul să-L cinstească

De dimineaţă se trezeşte
El, șaua pe măgar o pune
Lemne de jertfă, pregăteşte
Şi Domnului I se supune

Cu două slugi la drum porneşte
Şi cu-al său fiu ascultător
Isaac, alăturia-i păşeşte
Şi îl priveşte întrebător

De slugile lui se desparte
Doar fiul, vrea să-l însoţească
El lemnele îi pune-n spate
Merge ca jertfa să împlinească

Avram era supus în toate
Si-a înţeles ce Domnul cere
Ştia că altfel nu se poate
Domnul, vedea a lui durere

Dar Domnul tot a pregătit
Ca pe Isaac, să îl salveze
Un berbec era încâlcit
Ca jertfa, să o onoreze

Avram tare s-a bucurat
Ca a lui Domn s-a îngrijit
Şi fiul său a fost cruţat
El, Domnului I-a mulţumit

Când a văzut a sa credinţă
Domnul din Cer, s-a bucurat
Şi a promis că a lui sămânţă
Va fii ca cerul înstelat

Sămânţa, ca nisipul mării
Ai lui urmasi, vor stăpâni
Vor fi moştenitorii ţării
Şi binecuvântaţi vor fii.


va urma